Decizia Curții Europene de Justiție deschide o temă electorală de scandal mai mare ca imigrația ilegală

Povestea este simplă, la fel ca și decizia, dar consecințele aplicării sale pot fi atât de complicate și de profunde încât vor schimba jurisprudențele naționale din Statele Membre și vor putea provoca nenumărate viitoare stări tensionate. Cel puțin.

Iată istoria: instituția europeană, într-o decizie publicată marți 28 noiembrie, în privința unei hotărâri luate de primăria din Ans ( Belgia) care a interzis unei funcționare „portul fularului islamic la locul de muncă”. De asemenea, primăria în cauză a interzis în mod explicit (introducând asta în regulamentul de funcționare al instituției) „orice formă de prozelitism...și portul însemnelor susceptibile de apartenență ideologică sau religioasă”. Interdicția este valabilă în cazul oricărei persoane care lucrează în primăria respectivă „inclusiv celor care nu sunt în contact direct cu cetățenii”.

Funcționara  în cauză a dat în judecată primăria la Tribunalul din Liege pe motivul că i s-a încălcat libertatea religioasă și, astfel, este discriminată pe motive religioase, încălcându-se astfel o libertate fundamentală garantată de Constituție. Tribunalul din Liege s-a adresat Curții de Justiție a UER pentru a vedea dacă decizia primăriei din Ans este sau nu conformă dreptului european, Iar forul suprem al justiției europene a decis că „politica de neutralitate strictă impusă de o instituție publică funcționarilor săi în vederea instaurării unui climat administrativ totalmente neutru poate fi considerată ca fiind justificată în mod obiectiv de un scop legitim”.

Clar și simplu de înțeles așa cum este normal în cazul unei decizii care devine de acum înainte punct obligatoriu de referință pentru toate jurisdicțiile naționale în orice speță care privește aplicarea principiului sacrosant al libertății religioase? Dacă da, așa cum ar fi normal, atunci unde ar fi problemele viitoare care să genereze scandal?

Ele se pot naște, și chiar extrem de ușor, tot din textul deciziei instanței europene care mai spune că „Fiecare Stat Membru precum și orice entitate intra-statală, în cadrul propriilor competențe, dispun de o marjă de apreciere în conceperea neutralității serviciului public pe care doresc s-o promoveze la locul de muncă, în funcție de contextul lor propriu. Acestea fiind spuse, acest obiectiv trebuie să fie urmărit în mod coerent și sistematic, iar măsurile adoptate pentru a-l atinge trebuie să se limiteze la strictul necesar”. Foarte interesantă este precizarea că fiecare instituție sau unitate administrativă are dreptul de a stabili propriile sale reguli de joc în ce privește aprobarea sau interzicerea purtării simbolurilor religioase pe durata serviciului și fiecare curte de justiție națională va trebui să judece viitoarele situații prin referire obligatorie decizia CEJ. Deschiderea nouă este că fiecare instituție administrativă, în cazul în care ia o asemenea hotărâre internă, trebuie să supravegheze aplicarea ei imparțială în raport cu toate convingerile religioase, evident în primul rând față de cea majoritară în țara respectivă.

„Orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și la libertatea religioasă. Acest drept implică libertatea de a schimba religia sau convingerile precum și libertatea de a practica religia în funcție de convingeri, individual sau colectiv, în public sau în privat, prin intermediul cultul respectiv, predării școlare, practicarea și îndeplinirea ritualurilor” Art.10, Carta UE a drepturilor fundamentale

Nu este o simplă dilemă juridică. Este, în primul rând, una  politică deoarece aplicarea sau non aplicarea unor asemenea decizii la nivel descentralizat poate provoca stări enorme de tensiune în Statele Membre unde există primării, școli, spitale, etc a căror politică poate deveni complet opusă în zone geografice mici, oraș, chiar comune, în funcție de presiuni locale datorate diferențelor de structură demografică. Teoretic, într-o lume normal constituită, asta chiar n-a fost o problemă, dar acum lucrurile se schimbă fundamental. Asemenea decizii pot provoca foarte ușor tensiuni etnice și violențe rasiale. Apoi, odată cu inversarea acestui raport tradițional, care vor fi urmările impunerii de interdicții reprezentanților religiei majoritare, și așa în pierdere de credibilitate și influență în întreg spațiul occidental?

La ce este acum ca nivel de tensiune prezent și activ în multe zone ale Europei, acest tip d decizie extrem de corectă politică, extrem de neutră ca pledoarie pentru extrema neutralitate, este exact pe măsura unui tip de gândire care, din punctul meu de vedere, explică perfect dilema de supraviețuire în care se află acum civilizația europeană. Bucuria extremiștilor de toate culorile, credințele și fixațiile religioase pe creierii lor puțini și zburliți.