De ce nu pot recomanda la o recrutare manageri veniţi din alte domenii

Mulţi manageri se supără foc pe mine când le spun că nu-i pot lua în calcul pentru un post de top management dacă nu au experienţă în acel domeniu.

E de aşteptat să fie astfel, de vreme ce imensa majoritate a managerilor (sau liderilor, spuneţi-le cum vreţi, pentru că e cam totuna) sunt convinşi că pot conduce aproape orice business, după principiul că „un manager e un manager”.

Poziţia mea în această dispută de idei, după 30 de ani în care am făcut mii de recrutări, cunoscându-i personal pe cei mai mulţi dintre marii manageri şi discutând zilnic pe această temă: doar prin analiză şi sinteză, prin raţionament abstract, nimeni nu a dat un răspuns acceptabil, şi nici nu va da vreodată. Nici empiric nu ajungi la o concluzie, uitându-te în urmă şi numărând câţi au reuşit şi câţi nu, pentru că rezultatele sunt cu totul neconcludente: unii cu rezultate solide în trecut au eşuat în businessuri mult mai uşoare, uneori chiar în domeniul lor de activitate, sau invers, alţii au reuşit spectaculos după câteva eşecuri lamentabile la rând… Toate combinaţiile posibile în proporţii relativ egale, încât să nu poţi să aduci ceva ca argument fără să vină altcineva cu un contra-exemplu la fel de valid.

Prin urmare, în recrutare poţi să ajungi să cunoşti un manager şi să-l descrii cu foarte mare precizie în ceea ce priveşte profilul de personalitate, cum e el ca om, câtă meserie şi cât management ştie, cât de charismatic este şi multe altele, însă asta nu poate prezice aproape deloc ce succes şi ce rezultate va avea el în noul job managerial. Nici eu şi nimeni altcineva nu poate face o astfel de predicţie validă. Cu alte cuvinte, cei mai buni recrutori şi evaluatori din lume pot să-ţi spună cu mare exactitate cum e managerul (candidatul) respectiv, însă viitoarele rezultate în noul post tot o loterie rămân, şi nu ne rămâne decât să ne rugăm să nu devieze prea mult de la mediile statistice pentru categoria lui socială şi profesională.

Dar oricum aceste statistici nu au vreo relevanţă, şi nici ce crede un recrutor sau altul despre managerul care este întotdeauna un manager sau nu, de vreme ce aproape întotdeauna, cu insignifiante excepţii, dar care nu infirma regula defel, angajatorii cer manageri cu experienţă în domeniul lor de activitate atunci când apelează la firmele de executive search. Prin urmare, oricât de convins aş fi eu uneori că un manager din alt domeniu ar putea avea rezultate excelente (fie pentru că îl cunosc foarte bine şi de mult timp, fie că intuiţia îmi spune asta, sau din cine ştie ce alte considerente), nu îi pot da angajatorului care mă plăteşte altceva decât îmi cere.

Şi nici nu mi-aş asuma riscul să insist foarte tare să ia un candidat din alt domeniu, deşi uneori ştiu că aş reuşi să-l conving pe angajator. Chiar că aş avea mult de pierdut dacă nu s-ar confirma. Aşa, dacă îi dau candidaţi din domeniul lui de activitate, dacă îi evaluez şi îi descriu cu multă precizie (şi asta îmi iese foarte bine, uitându-mă la tot istoricul), dacă îl avertizez cinstit că aceasta este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă pentru succesul viitor şi pentru rezultate, cu greu mă poate acuza de neştiinţă sau de rea intenţie. Poate de lipsă de noroc, mai degrabă… 🙁

Aşadar, chiar dacă aveţi convingerea că sunteţi candidatul ideal pentru un job sau altul care e în lucru pe la firmele de executive search, aduceţi-vă aminte că recrutorul e plătit de către angajator şi nu de către candidaţi şi trebuie să le dea clienţilor ceea ce li se cere, minimizând riscurile.

Imaginaţi-vă următorul scenariu: sunteţi recrutor, aveţi un candidat din cu totul alt domeniu şi nu se ştie cum puteţi băga mâna în foc că va avea rezultate excelente. Faceţi toate eforturile, îl convingeţi pe angajator să-l angajeze, şi da, după un an vezi că are într-adevăr rezultate spectaculoase şi angajatorul a dat lovitura vieţii lui cu el. Dar credeţi că va veni angajatorul la mine şi-mi va spune, George, da, ai avut dreptate, mă bucur că am mers pe mâna ta cu această recomandare neuzuală, ia şi tu bonusul acesta, aşa, să ne bucurăm cu toţii! Nu, nu va face asta, evident… 🙂

Matematic, deci, dacă risc şi-mi iese predicţia, nu câştig nimic în plus. Dacă risc şi nu-mi iese, pierd destul de mult. Aşa că de ce să o fac?