De ce credem în teorii ale conspiraţiei?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Portalul noi.md, citând publicaţia rusă triboona.ru, reia în iulie 2020   un vechi fake news în care se susţine că actorul american Mel Gibson a devenit marginalizat la Hollywood după ce ar fi declarat cu ocazia unei emsiuni avute la BBC că “cea mai valoroasă monedă de la Hollywood este sângele copiilor… jucătorii-cheie din industria cinematografică obţin adrenalina de la acest proces şi se bucură de faptul ce încalcă interdicţiile”.

Foarte interesant este că  cei de la  noi.md încearcă să lege falsa declaraţie a lui Gibson de creştinismul ortodox de rit vechi.

Astfel, portalul specifică că afirmaţia ar fi fost făcută în data de 19 ianuarie, moment în care ortodoxii de rit vechi sărbătoresc botezul Domnului, legând în mod subliminal falsul eveniment de lumea spirituală slavă în fruntea căreia Rusia doreşte a se poziţiona ca a Treia Romă.

Materialul  lansat iniţial pe două platforme conspiraţioniste: NewsPunch.com, respectiv Your News Wire este preluat în limba română şi pe reţelele de socializare din România unde devine distribuit chiar şi de către persoane cu studii superioare.

Nu numai că un purtator de cuvânt al actorului american a dezminţit informaţia pentru cei de la Reuters, dar un asemenea subiect ar fi ţinut capul de afiş al marilor publicaţii internaţionale, mai ales pe cel al tabloidelor care ar fi găsit un teren fertil pentru a creşte audienţa însetată de aceste teme.

Devine astfel pertinent să ne (re)întrebăm: de ce oamenii cred în asemenea teorii conspiraţioniste?

Primul răspuns este dat de faptul că teoriile de acest fel îşi au rădăcinile  în psihopatologia umană acolo unde nevoia de a recunoaşte tipare este extrem de puternică. În plus, convingerile noastre sunt impulsionate de cele mai multe ori şi de instinctul de turmă. Astfel, cu cât o idee este crezută de un număr cât mai ridicat de indivizi, cu atât ea devine mai adevărată pentru mulţi dintre noi.

Spre exemplu, pe baza unui pattern deja bine fundamentat în mentalul colectiv european din Evul Mediu, evreii – conspiraţionişti ce vor să domine lumea – au fost găsiţi drept vinovaţi pentru ciuma din secolul XIV.  Subiectul este explicat, printre altele, în cartea A Distant Miror: The Calamitous 14th Century dar foarte bine sintetizat în vlogul Moartea Neagră, Ciuma Secolului XIV al celor de la Zaiafet.

Sigur, narativul privind conspiraţia evreiescă a supravieţuit de-a lungul timpului până în zilele noastre. Să nu uităm că Protocoalele Înţelepţilor Sionului, un fals istoric dovedit, creat în Rusia ţaristă, a stat la baza legitimării Holocaustului de către nazişti.

Cu toate acestea, de cele mai multe ori, teoriile conspiraţioniste pleacă de la o situaţie reală, un adevăr, construind apoi o realitate alternativă care nu poate fi probată empiric. Paradoxul face că tocmai imposibilitatea demonstrării ştiinţifice legitimează aceste narative  în rândul multora dintre noi.

Întorcându-ne către falsul prezentat la începutul acestui articol, identificăm un adevăr de la baza căruia s-a construit firul conspiraţionist, şi anume marginalizarea lui Mel Gibson în cadrul HollyWood, care este cât se poate de adevărată, dar survenită în urma unui incident în care starul american a dat dovadă de rasism şi antisemitism.

Lupta împotriva acestui fenomen, care în maxima sa expansiune poate conduce chiar către slăbirea coeziunii sociale, este complexă şi trebuie să ţină aşadar cont şi de tiparele psihosociale ale fiecăruia dintre adepţi. Astfel, cercetările au arătat că cele mai vulnerabile persoane în privinţa consumului de ştiri false sunt cele marginalizate social, care nu se regăsesc în totalitate în mediul din care fac parte, ceea ce explică de ce inclusiv indivizi cu studii superioare ajung să distribuie materiale conspiraţioniste.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite