„Patimile“ neînfricatului Mel Gibson: zece ani de marginalizare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Scandaluri şi replici dure, acuzaţii şi denigrări. Acestea au fost lucrurile care au definit în ultimii zece ani cariera de actor a lui Mel Gibson. Nu laude şi omagii aduse unui om care a încercat să-şi lase amprenta asupra industriei cinematografice. Timpul trece şi Gibson încă este marginalizat de Hollywood. Dar de ce? La această întrebare a găsit un răspuns jurnalista Alison Hope Weiner.

S-a împlinit un deceniu de la lansarea „Patimilor lui Hristos“, în regia lui Mel Gibson, filmul independent care a avut cele mai mari încasări din vânzarea biletelor la nivel mondial, 441 de milioane de euro şi în care a jucat şi actriţa de origine română, Maia Morgenstern. Dar, în ciuda succesului înregistrat de acest lungmetraj, Mel Gibson a intrat în vrie, iar cariera lui a ajuns în impas, după ce acesta a făcut o serie de comentarii care au ajuns în atenţia publică şi care l-au trasformat, în ochii tuturor, într-un antisemit şi rasist. Mai mult, Gibson a devenit persona non grata în ochii mai multor producători şi regizori cu care colaborase în trecut pe motiv că s-a folosit de cuvinte pe post de armă letală.

Pentru a demonta imaginea creată în jurului lui Gibson, jurnalista Alison Hope Weiner, care iniţial îl umilea pe actor în articolele publicate în „New York Times“ sau „Entertainment Weekly“, încearcă să arate lumii adevărata faţă a acestuia după ce a ajuns să-l cunoască personal pe Gibson şi să îl descrie ca fiind un om timid care se teme de remarcele adresate de alţii. Până nu demult o mare vedetă de cinema a Hollywoodului, Gibson nu a mai fost angajat direct de un studio de la lansarea „Patimilor lui Hristos“, în 2004. Chiar şi mai înainte de această peliculă, Gibson făcea senzaţie în dubla ipostază de regizor-actor în filmul „Braveheart/Inimă neînfricată“ care i-au adus cinci premii Oscar şi un câştig total la box office de 2,5 miliarde de euro.

Mel Gibson a stat prea mult în boxa acuzaţilor

Omul Mel Gibson pe care l-a cunoscut Alison Hope Weiner nu este genul care să strige în gura mare că nu este antisemit sau să ţină o conferinţă de presă prin care să dezmintă acest lucru sau să se dezică de atacul asupra soţiei şi copilului lui minor. Nu. Şi nu le va explica oamenilor că panta descendentă pe care a intrat se datorează unei probleme mai vechi legate de dependenţa lui de alcool, aceeaşi care l-a determinat să arunce în aer cuvinte grele la adresa evreilor şi la adresa unui ofiţer de poliţie care l-a oprit şi care, culmea, era tot evreu. Mai mult, el nu va spune că încă mai are multe de arătat în calitate de regizor.

„Faptul că nu aduce argumente în apărarea sa face parte din actuala lui problemă, dar este şi motivul pentru care am ajuns să-l respect. Tocmai din acest motiv, la zece ani de la «Patimile lui Hristos», un film despre dorinţa unui om nevinovat care vrea să ierte cea mai mare nedreptate, propun Hollywood-ului să îl ierte pe Mel Gibson. A stat prea mult în boxa acuzaţilor. E timpul pentru o nouă şansă“, argumentează Weiner în favoarea lui Gibson.

Un tip fermecător, nu un demon

Iniţial, femeia l-a catalogat, asemenea majorităţii, drept un homofob, misogic, alcoolic şi rasist, însă după două întâlniri cu el, Alison a realizat că este un om deştept care exprima sincer empatie pentru oamenii care l-au rănit. Au urmat apoi conversaţii ocazionale la telefon între cei doi, în principal axate pe afaceri, dar care se îndreptau spre cărţi preferate sau excursii, extinzându-se până la familie, relaţii şi religie.

„Totul a decurs spre o prietenie, lucru care nu se întâmplă între jurnaliştii de investigaţii şi subiecţii lor. Şi mai ciudat a fost faptul că toul s-a întâmplat cu un om dispreţuit de colegii mei, prieteni şi familie care, ca şi mine, sunt evrei“, a mai spus Weiner. La acel moment, cariera lui Gibson luase deja o întorsătură nefavorabilă, începând cu anul 2006, atunci când i-a spus unui poliţist că „evreii sunt responsabili pentru toate războaiele din lume“. Patru ani mai târziu, o întreagă lume avea să-i audă vocea furioasă în timpul unei conversaţii telefonice între el şi fosta iubită, Oksana Grigorieva.

Prietenia dintre cei doi s-a cristalizat şi mai mult în momentul în care Mel Gibson a sunat-o pe Alison, el trecând printr-o perioadă grea după despărţirea de Oksana Grigorieva. Gibson i-a împărtăşit sentimente profunde şi personale încât jurnalista s-a simţit nevoită să îl ajute. Astfel, Alison l-a invitat la petrecerea de maturizare a fiului ei (n.r. - bar mitzvah, datul cu subsemnatul în faţa legii). „Imaginaţi-vă scena: o cameră plină de evrei în care intră persoana care, în mintea lor, este considerată antisemitul notoriu al Americii. Gibson a venit singur şi nu-mi pot închipui ce îi trecea prin minte în acele clipe. Dar chiar înainte de lăsarea serii, el a reuşit să intre în discuţii cu rudele mele care l-au văzut drept un tip fermecător şi nu demonul despre care citiseră“, povesteşte Alison.

Acesta a fost momentul oportun pentru a se destăinui. Allison a vorbit cu Gibson despre Holocaust ca mai apoi să atingă problema afirmaţiilor sale în care îi defăima pe evrei. Actorul a reflectat pentru un moment, ca mai apoi să-i spună că s-a simţit rănit de critica la adresa propriei persoane venită din partea cominităţii evreieşti, imediat după lansarea filmului „Patimile lui Hristos“. Gibson a mai zis că în trecut mai fusese criticat pentru filmele pe care le realizase, însă niciodată la nivel personal şi atât de dur. În ceea ce priveşte „condamnarea“ evreilor, acesta şi-a motivat cuvintele spunând că odată ce bea peste măsură, „propoziţiile îi ies din gură într-o manieră distorsionată“.

image

Propria credinţă a fost cea care l-a îndemnat pe Gibson să făcă o versiune aprte a poveştii lui Iisus Hristos, considerată şi acum destul de exagerată, însă a fost catalogat drept insensibil la descrierea evreilor drept ucigaşii lui Hristos, fapt care ar fi putut inflama tensiuni religioase. „Critica rupea bucăţi din mine. Asta era un alt fel de persecuţie. Un atac foarte personal“, arată însuşi actorul.

Mel Gibson FOTO AFP

„Nu vreau să îl pun pe Gibson pe altar. E nevoie de o persoană cu adevărat specială să realizeze filme cu intensitate, precum «Patimile lui Hristos», «Braveheart» şi «Apocalypto». În ochii lui albaştri zace o sălbăticie, o energie electrizantă care l-au făcut un mare star de cinema şi un regizor bun. E vulcanic şi imprudent şi se confruntă cu alcolismul. Este un om destul de sensibil la critici, chiar dacă nu arată asta în mod public“, este de părere Alison.

În timp ce Gibson nu spune nimic, el poate să fie considerat în continuare definiţia din dicţionar a celebrei expresii „sac de box“. Dacă vedete precum Roman Polanski (a drogat şi a sodomizat un minor, iar apoi a fugit), Mike Tyson (condamnare pentru viol), Chris Brown (a bătut-o pe Rihanna, fosta lui iubită) sau T.I. (trafic de arme) au greşit şi au fost iertaţi, Gibson a fost persecutat nu pentru că ar fi făcut un lucru ilegal, ci pentru limbajul său dur. Iar Hollywood-ul încă îl exclude şi dă semne că ar vrea să-l repună pe Mel Gibson acolo unde îi este locul.

În anii 1990, Mel Gibson a fost unul dintre cei mai populari şi mai bine plătiţi actori din lume. El a câştigat două premii Oscar, la categoriile „cel mai bun regizor“ şi „cel mai bun film“, în 1995, cu pelicula „Braveheart/Inimă neînfricată“. Celebrul regizor al filmelor „Patimile lui Hristos“ şi „Apocalypto“ a revenit în ianuarie pe marile ecrane, după o pauză de opt ani, cu rolul din thrillerul „Edge of Darkness“, considerat un eşec comercial. El a regizat, totodată, videoclipurile a patru dintre piesele incluse pe albumul Oksanei Grigorieva.

Vedete



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite