Cuza Vodă, cel mai mare conducător pe care l-a avut România

0
0
cuza voda cel mai mare roman

Acum 160 de ani, la Ia┼či, ├«n capitala Moldovei ciop├ór┼úite de Imperiul ┼óarist, avea loc alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca ┼či domnitor al Moldovei. Peste doar c├óteva zile, la Bucure┼čti, ├«n prezen┼úa a zeci de mii de rom├óni, adunarea Ad-Hoc din ┼óara Rom├óneasc─â avea s─â fac─â acela┼či lucru. Dar nu asta a contat at├ót de mult c├ót intensitatea domniei lui Cuza care a impus cu for┼úa reforme ce la acele vremuri era de neconceput.

Pe 16 mai 1812, cu mi┼čelia cunoscut─â, Imperiul ┼óarist avea s─â ia ceea ce nu ├«i apar┼úinea: jum─âtate din Moldova lui ┼×tefan cel Mare. Partea de Est, cunoscut─â ast─âzi ca ┼či Basarabia, avea s─â fie integrat─â for┼úat, iar de atunci a ├«nceput o lupt─â sistematic─â ┼či inegal─â de distrugure a identit─â┼úii rom├óne┼čti dintre Prut ┼či Nistru. Lupta ├«mpotriva rom├ónilor continu─â ┼či ast─âzi ├«n Basarabia.

Alexandru Ioan Cuza nu era chiar oricine atunci c├ónd el a fost propus ┼či apoi a fost ales ├«n cele dou─â ┼ó─âri Rom├óne┼čti. Alegerea lui nu a fost deloc ├«nt├ómpl─âtoare ┼či asta pentru simplul motiv c─â niciodat─â armata nu s-ar fi ridicat ├«mpotriva lui ci tocmai am putea spune c─â invers: ar fi s─ârit ├«n ap─ârarea lui.

Rom├ónii din acele vremuri, sprijini┼úi de c─âtre Fran┼úa lui Napoleon, aveau s─â ia o decizie curajoas─â ┼či istoric─â: s─â impun─â tuturor c─â rom├ónii trebuie s─â tr─âiasc─â ├«ntr-o singur─â ┼óar─â... ┼či au f─âcut acest lucru cu toat─â opozi┼úia Rusiei ┼či a Imperiului Otoman. Oameni curajo┼či, ├«n┼úelep┼úi, lupt─âtori ┼či iubitori de ┼óar─â, cum au fost ┼či cum trebuie s─â mai fie.

S─â nu v─â imagina┼úi c─â totul a fost l─âsat la pura ├«nt├ómplare. Pe 25 ianuarie la Bucure┼čti s-a creat o agita┼úie puternic revolu┼úionar─â ┼či zeci de mii de rom├óni au ie┼čit cu furci, coase ┼či pistoale s─â se asigure c─â boierii ce formau adunarea Ad-Hoc nu vor alege altceva dec├ót pe Cuza Vod─â.

Nu s-a dus nimeni pe str─âini ca s─â ├«i ├«ntrebe ce vor, c─âci nici ei vreodat─â nu ne-au ├«ntrebat ce anume Rom├ónii ├«┼či doresc.

Dar nu ce a fost atunci este at├ót de important c├ót mai ales ceea ce a urmat. ├Än 1859, marea majoritatea a rom├ónilor erau ┼ú─ârani lipsi┼úi de educa┼úie ┼či s─âraci. Mica boierime rom├óneasc─â, con┼čtient─â de necesitatea unui stat puternic, a realizat ├«n urm─âtorii ani reforme radicale prin care au crescut drepturile ┼ú─âranilor rom├óni.

Reforma agrar─â reprezint─â ceva ce nimeni nu ar fi crezut vreodat─â c─â se va face: ┼ú─âranii rom├óni au primit p─âm├ónt ca s─â ├«l poat─â lucra s─â ├«┼či ├«ntre┼úin─â familiile numeroase. Acest p─âm├ónt a fost luat chiar de la boieri, printre ei semnatari ai Unirii ┼či de la biseric─â.

Dar asta parc─â nu era suficient: cea mai mare parte a p─âm├ónturilor ┼ó─ârii erau la acel moment ├«n posesia bisericilor str─âine (pare asem─ân─âtoare situa┼úia cu cea de acum?). Cuza este cel care a na┼úionalizat acel p─âm├ónt ┼či l-a repus la dispozi┼úia ┼či folosin┼úa rom├ónilor.

Cuza a ├«n┼úeles c─â salvarea st─â ├«n educa┼úia rom├ónilor ┼či s-au f─âcut ┼čcoli ┼či universit─â┼úi ├«n care rom├ónii s─â ├«nve┼úe. Cei mai buni speciali┼čti au fost adu┼či din afara ┼ú─ârii ca s─â ├«i ├«nve┼úe pe rom├óni cum s─â construiasc─â un stat.

Iat─â c─â, la 160 de ani diferen┼ú─â, acest stat exist─â ┼či este unul mai rom├ónesc ┼či mai puternic dec├ót oric├ónd... Sigur, nu este un stat perfect, trebuie s─â sper─âm la mai bine, dar compar├ónd cu trecutul de care am avut parte putem spune c─â suntem ├«n cel mai fericit moment al nostru (raptul Basarabiei, r─âzboiul de Independen┼ú─â, Primul R─âzboi Mondial, ocupa┼úia nazist─â ┼či apoi cea sovietic─â, comunismul).



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite