Cu mască? Fără mască?

Foto: Pexels.com

Începând cu data de 15 mai, cetăţenilor ţării noastre li s-a spus că se pot relaxa. Sunt din ce în ce mai puţine îmbolnăviri de Covid, din ce în ce mai puţini pacienţi la ATI. În sfârşit ceva (care depinde sau nu de ceea ce am făcut noi şi clasa noastră politică) merge în direcţia bună.

A fost suficient să anunţe la televizor preşedintele şi premierul că de-acum masca purtată în spaţiile deschise nu mai este obligatorie decât în "zone cu potenţial de aglomeraţie", ca de-a doua zi cetăţenii să renunţe la minima protecţie personală de care dispuneau în faţa bolii. Deşi mulţi s-au bucurat ca de o victorie personală (de tipul "Jos pandemia!"), doar cei care s-au vaccinat sau prezintă dovada unui test negativ recent au primit un mic "cadou" sub forma acestei "relaxări".

 Cu doar două zile înainte, aceleaşi foruri decizionale semnau prelungirea stării de alertă pentru alte 30 de zile pe întreg teritoriul ţării. Aşadar, pericolul n-a trecut, dar dracu' "nu mai e aşa de negru", deci e ok să nu purtăm masca în spaţiile deschise, dar poliţia va da în continuare amenzi pentru "zădărnicire" şi poate limita "unele drepturi cetăţeneşti". Ştirile din weekend au abundat în imagini cu cetăţeni care formau "zone cu potenţial de aglomeraţie" de pe plajele însorite ale Mării Negre care n-au fost deranjaţi de poliţie, semn că aerosolii autohtoni (alături de ţuica de prune) sunt un scut imbatabil împotriva Covid-ului.

Prima (şi cea mai greu de aplicat) măsură este verificarea de către organele de control ale statului a celor care au sau nu dreptul să renunţe la purtarea măştii. De multe ori, societăţii pare că-i lipseşte "justa măsură": suntem fie prea exageraţi (lockdown, purtarea măştilor peste tot, localităţi carantinate, cumpărături doar până la ora 18.00), fie prea nepăsători (masca purtată sub bărbie, drumuri dese şi inutile la cumpărături mărunte, autorităţi ale statului care bagatelizează pericolul infectării).

Cu doar câteva zile înaintea anunţului făcut de preşedintele Iohannis, un alt preşedinte, al Statelor Unite, a comunicat (pe Twitter, cum altfel?) cam aceleaşi măsuri de relaxare: cine este vaccinat cu ambele doze, nu trebuie să mai poartă mască în spaţiile publice deschise. Fireşte, domnul Biden a venit apoi la conferinţa de presă fără mască, la fel şi cei din anturajul său, dând startul de-mascării. De măsura luată de echivalentul DSP-ului din Statele Unite se bucură 119 milioane de americani (37% din populaţie fiind deja vaccinată complet), iar clasa politică consideră acest gest un mare pas înainte.

Contestatul model suedez al "imunizării în masă" dă şi el semne de "oboseală". Faptul că autorităţile nu se grăbesc să ridice restricţiile (minore, dacă le comparăm cu cele din ţara noastră sau din alte state europene) arată, totuşi, că nu se pot baza exclusiv pe responsabilitatea benevolă a suedezilor. Rata vaccinării în rândul cetăţenilor de altă origine decât cea suedeză este cea mai scăzută, în special din categoria celor care ajung cel mai des în spitale cu forme grave de Covid (bătrânii născuţi în Africa sau Orientul Mijlociu).

Marea majoritate a suedezilor nu poartă (şi n-au purtat vreodată) mască în mijloacele de transport în comun, nici în magazine, cu atât mai puţin pe stradă. Spre deosebire de aceştia, primul ministru Stefan Löfven îşi acoperă faţa atunci când se vaccinează sau merge la un eveniment la care participă şi alţi oficiali europeni - în semn de respect pentru cei cu care interacţionează.

Motivul pentru care autorităţile sanitare din Suedia nu au anunţat ca obligatorie purtarea măştii în public (în schimb recomandă distanţarea socială, spălatul mâinilor şi evitarea deplasărilor inutile) este determinat de teama că oamenii ar putea să aibă un fals sentiment de siguranţă şi ar putea să se contamineze mai uşor. Dar dacă mergem pe aceeaşi logică, vaccinarea populaţiei poate crea acelaşi fals sentiment de siguranţă (în condiţiile în care, vaccinat fiind, poţi contacta virusul şi îl poţi răspândi altora - de exemplu, copiilor din familie).

Dintr-un raport al Imperial College London aflăm că 70% din populaţia lumii recurge la folosirea măştii mereu sau ocazional, pe ultimele locuri găsindu-se, în continuare, cetăţenii suedezi şi cei australieni. Ţările nordice au cea mai mare creştere statistică privind folosirea măştilor în public: Suedia de la 6% la 36%, Norvegia de la 10% la 74% şi de la 6% la 80% Danemarca.

La polul opus modelului suedez este cel japonez. Cu o populaţie tradiţional reticentă la vaccinare, societatea niponă se bazează pe doi piloni în lupta împotriva Covid-ului: curăţenia exemplară şi purtatul extensiv al măştii (despre distanţare socială nici nu poate fi vorba!). Deloc surprinzător, până în acest moment doar 1% din cei 126 milioane de locuitori ai insulei s-au vaccinat complet. Principalele motive sunt ezitarea guvernului în privinţa administrării unor vaccinuri netestate de către autorităţile locale, lipsa personalului calificat (doar doctorii şi asistentele medicale au voie să administreze vaccinul şi doar în cadrul spitalelor publice sau universitare) şi aşteptarea unui vaccin produs în Japonia.

"Jocurile Olimpice Tokyo 2020" au constituit o investiţie majoră de pe urma căreia economia japoneză aşteaptă deja de un an să capitalizeze, pe de altă parte mai mult de 60% din populaţie consideră inoportună şi periculoasă conjunctura epidemiologică, temându-se că statul nu va putea face faţă, cu puţinele cadre medicale de care dispune, afluxului de străini ce urmează să vină în ţară cu această ocazie. Premierul Suga a anunţat, cu doar două luni înaintea începerii Jocurilor Olimpice (23 iulie 2021), că extinde starea de urgenţă de la şase la nouă regiuni, numărul cazurilor urcând foarte repede în zonele populate, din cauza noilor tulpini apărute. În Osaka, regiunea care raportează cele mai multe cazuri, spitalele au mari probleme să trateze toţi pacienţii, mulţi aşteptându-şi rândul acasă, cu oxigenul lângă pat.

Cu toate acestea, rata de îmbolnăvire a japonezilor a rămas destul de mică, numărul de îmbolnăviri şi decese fiind foarte apropiate de cele ale Austriei (care are o populaţie de doar 9 milioane de oameni). Chiar dacă folosirea măştii în public şi distanţarea socială nu sunt obligaţii legale, cei mai mulţi japonezi respectă aceste recomandări, conştienţi că o fac pentru binele lor şi pentru a-i proteja pe ceilalţi.

Purtatul măştii e minimum de efort pe care statul român îl poate cere cetăţenilor săi. Nu e ca şi cum totul s-a terminat, poţi să "pui puşca-n cui" - e foarte posibil să urmeze şi un al patrulea val al pandemiei. Multă lume şi-a pierdut afacerile şi clienţii pentru că au insistat să poarte masca sau să ceară clienţilor să o poarte. Odată cu noile măsuri aprobate şi girate de către guvern, mulţi vor avea pretenţia să nu le mai fie cerută purtarea măştii şi nu vor suporta nici să-i vadă pe alţii că o poartă. Alţii vor continua să poarte masca nu doar din considerente medicale, ci şi ca să se piardă mai uşor în mulţime, pentru că s-au obişnuit să îşi ascundă identitatea şi se simt protejaţi, ca de o mantie fermecată, în spatele ei.