Cronica unei liberalizări anunţate: Papa Francisco în Cuba

FOTO Reuters

Vizita Papei Francisco în Cuba joacă un rol important în graduala liberalizare a regimului Raul Castro. Vizitele papale au avut rolul lor în evoluţia regimului: Papa Ioan Paul al II lea a fost primul papă care a vizitat Cuba în 1998, urmat de Papa Benedict XVI în 2012 şi în septembrie 2015 de Papa Francisco, originar din Argentina.

Papa Francisco în Cuba

Papa Francisco a vizitat Cuba timp de 4 zile începând de sâmbătă 19 septembrie şi s-a aflat la Havana, la Holguin şi la Santiago. La Havana, Papa s-a întâlnit cu preşedintele Cubei Raul Castro, dar şi cu fratele acestuia, Fidel Castro la casa acestuia ocazie cu care au făcut schimb de cărţi şi de impresii privind starea lumii. A participat la slujba ţinută de Papa în Piaţa Revoluţiei din Havana şi Cristina Fernandez de Kirchner, preşedinta Argentinei.

Rolul Papei Francisco în reluarea relaţiilor dintre Cuba şi SUA

În 17 decembrie 2014 Raul Castro şi Barack Obama şocau prin anunţul reluării relaţiilor dintre cele două state pe care le prezidează. Rolul important jucat în această mediere de către Papa Francisco a fost evocat încă de atunci, iar vizita oficială efectuată de acesta în Cuba (19-22 septembrie) este un alt pas în rolul jucat de Biserica Catolică în ameliorarea relaţiilor dintre cele două state vecine.

Reluarea relaţiilor cu SUA trebuie înţeleasă şi în contextul dispariţiei lui Hugo Chavez în 2013 şi a preluării guvernării de către Nicolas Maduro care nu reuşeşte să menţină Venezuela pe o curbă ascendentă, aşa că regimul de la Havana s-a reorientat pentru o deschidere chiar şi foarte graduală a ţării faţă de capitalul european şi nord-american.

Religia catolică în Cuba castristă

Conform Bisericii Catolică în Cuba 60% din cetăţeni sunt catolici şi există garanţia respectării libertăţii de cult, deşi în practică există limitări arbitrare. Pe lângă prezenţa religiei catolice pe insulă, alte credinţe populare precum Santeria (cunoscută şi ca Regla de Ochá sau La Regla de Lucumí) sunt importante. Santeria reprezintă un melanj între credinţe africane derivate din cultura Yoruba cu elemente ale credinţei romano-catolice şi ar fi urmată de 80% dintre cetăţenii cubanezi.

Biserica Catolică nu a fost întotdeauna primită cu braţele deschise de regimul Castro. După revoluţia din 1959 relaţia dintre regimul Castro devenit gradual socialist şi Biserica Catolică s-a înrăutăţit atingând un punct critic în 1961 când erau expulzaţi 161 de prelaţi pe vaporul Covadonga care i-a dus în Spania. Alţi preoţi şi călugăriţe au fost siliţi să părăsească insula şi ca urmare a naţionalizării educaţiei religioase şi deci într-o perioadă scurtă de timp numărul reprezentanţilor Bisericii Catolice a scăzut considerabil. Semnele schimbării au fost văzute de abia în anii 1990, în 1991 credincioşilor li s-a permis să se alăture Partidului Comunist din Cuba (PCC). Schimbarea favorabilă la adresa Bisericii este consacrată de vizita Papei Ioan Paul al II-lea în 1998 când acesta invocă nevoia deschiderii lumii faţă de Cuba şi deschiderea Cubei faţă de lume.

Liberalizarea politică limitată: disidenţii

Cu ocazia slujbei ţinută de Papa Francisco în Havana, patru disidenţi au fost arestaţi şi fotografiile lor au apărut în presa internaţională după ce aceştia au protestat împotriva regimului Castro şi pentru drepturile omului. În 2015 regimul lui Raul Castro s-a confruntat cu un alt caz care a făcut înconjurul lumii. Este vorba de arestarea şi reţinerea paşaportului artistei de origine cubaneză Tania Bruguera care se pregătea să facă o acţiune artistică în Piaţa Revoluţiei, dar a fost împiedicată de agenţi ai Securităţii Statului. Şicanată şi ameninţată, Taniei Bruguera i s-a permis în sfârşit să părăsească insula în iulie 2015.

Ca gest de bunăvoinţă din partea regimului, înaintea vizitei Papei Francisco au fost eliberaţi 3.522 de prizonieri fără a include vreunul din cei 60 de prizonieri politici evocaţi de Comisia cubaneză de Drepturile Omului şi Reconciliere naţională. În ianuarie 2015, 53 de prizonieri politici au fost însă eliberaţi ca urmare a acordului cu SUA. Cuba are o populaţie de 11 milioane de locuitori şi o populaţie de 70.000 de prizonieri. Eliberarea prizonierilor a mai avut loc şi cu ocazia precedentelor vizite papale, astfel în 1998 regimul Castro elibera 300 de prizonieri dintre care 101 de prizoneri politici, iar în 2012 2.900 de prizonieri erau de asemenea eliberaţi. De altfel, Vaticanul a jucat un rol important şi în eliberarea în 2010 a prizonierilor politici arestaţi în 2003 ca parte a ”Proiectului Varela”.

Acum, două disidente, Marta Beatriz Roque şi Miriam Leiva invitate de Vatican să participe la slujba de vecernie din catedrala din Havana au fost arestate înainte de a ajunge, precum şi înaintea unei alte întâlniri private cu Papa. Aşa cum scrie 14ymedio, platforma online a opoziţiei cubaneze, nici Las Damas de Blanco (Doamnele în alb, care manifestează împotriva regimului în mod pacific îmbrăcate în alb) nu au putut participa la slujba ţinută în Piaţa Revoluţiei unde tronează portretele stilizate ale lui Ernesto Guevara şi Camilo Cienfuegos, lideri ai revoluţiei. Slujba din Piaţa Revoluţiei marchează un alt simbol interesant căci este locul special amenajat de regimul castrist pentru manifestaţiile de masă atee sau servind ideologia socialistă.

După medierea dintre Washington şi Havana, Papa Francisco a evocat în timpul slujbei de la Holguin importanţa împăcării cubanezilor cu cei pe care îi consideră inamici, cei care au colaborat cu regimul sau care fac parte din regim.

Vă aştept şi marţea viitoare cu un alt articol despre America latină!

Între timp, puteţi urmări alte ştiri latino-americane pe pagina mea de Facebook, Observator America latină.