Criptomonedele, instrumente bancare ale viitorului

0
0
Bitcoin FOTO Shutterstock

Pentru autorit─â┼úile de reglementare exist─â preocup─âri serioase legate de riscurile cu care cei care cump─âr─â criptomonede se confrunt─â: noua tulpin─â Covid-19 care poate aduce schimb─âri pe pia┼úa de tranzac┼úionare, o fric─â de recesiune global─â, infla┼úia ├«n cre┼čtere ┼či percep┼úia din ce ├«n ce mai negativ─â pentru politica monetar─â contemporan─â, sunt doar c├óteva din provoc─ârile secolului.

Condiţiile actuale la nivel global / internaţional

1. Pia┼úa criptomonedelor a trecut de pragul de un trilion de dolari pentru prima dat─â ├«n istorie, iar Bitcoin a crescut cu aproximativ 30% de la ├«nceputul anului ┼či cu 370% ├«n ultimele 12 luni.

2. Pe lista de priorit─â┼úi a administra┼úiei Biden se afl─â ┼či reglementarea criptomonedelor.

3. China ├«ncearc─â deja de c├ó┼úiva ani s─â ├«┼či lanseze propria moned─â digital─â prin metoda de a identifica mai multe entit─â┼úi care au poten┼úialul de a-i ajuta pentru listare, ceea ce s-ar putea contura drept un competitor pentru domina┼úia dolarului american.

4. Organiza┼úia pentru Cooperare ┼či Dezvoltare Economic─â a sus┼úinut c─â este nevoie de o solu┼úie global─â, care s─â fie aplicabil─â oric─ârui stat. Majoritatea statelor membre ale O.C.D.E. (inclusiv SUA, Marea Britanie, Spania, Germania, Fran┼úa, Japonia, Coreea de Sud ┼či Australia), ce cuprinde peste 60% din P.I.B.-ul nominal global, sunt din ce ├«n ce mai interesate de reglementarea monedelor digitale, inclusiv de impozitarea acestora.

5. Un num─âr de institu┼úii financiare au recunoscut deja poten┼úialul crypto: J.P. Morgan a ├«nceput s─â str├óng─â Coinbase ┼či Gemini; Visa ┼či Mastercard au oferit servicii pentru companii crypto; PayPal a lansat un nou serviciu care permite utilizatorilor s─â cumpere, s─â v├ónd─â sau s─â p─âstreze cryptomonede; Fidelity a lansat un index Bitcoin, care pare s─â fie cel mai recent joc de pe Wall Street pentru pariuri crypto institu┼úionale pe bani mul┼úi; Facebook ┼či Google au avansat serios cu planurile cre─ârii unor noi monede digitale.┬á

6. Banca Reglementelor Internaţionale a emis un raport care indică faptul că 80% din băncile centrale ale lumii lucrează la o formă de monedă digitală.

7. Rom├ónia intr─â ├«n lumea monedelor virtuale ┼či a lansa prima criptomoned─â prin fondatorul Elrond, al doilea unicorn rom├ónesc, dup─â UiPath.

8. Uniunea European─â ┼či Organiza┼úia pentru Cooperare ┼či Dezvoltare Economic─â ├«┼či propun s─â reglementeze domeniul monedelor digitale, astfel ├«nc├ót administra┼úiile fiscale na┼úionale s─â ob┼úin─â informa┼úiile de care au nevoie pentru stoparea pierderii de venituri, dar ┼či pentru unificarea cadrului legal ┼či a sanc┼úiunilor aplicate pe baza dispozi┼úiilor actuale.

Sunt doar c├óteva din semnalele actuale ce au ├«n vedere viitorul sectorului finan┼úelor al statelor member U.E. ┼či la nivel mondial. Dar pentru a acumula un bagaj de cuno┼čtin┼úe str─âine/necunoscute pentru o bun─â parte a popula┼úiei trecut─â prin epoca comunist─â/totalitar─â, se va analiza acest instrument bancar al viitorului.

În condiţiile în care la 1 ianuarie 2021 populaţia după domiciliu din România a fost de 22.089.000 de persoane, în scădere cu 0,50 % faţă de 1 ianuarie 2020, din care, populaţia din mediul urban a fost de 12.442.000 persoane, în scădere cu 0,60 %. Potrivit I.N.S. indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 115 - la 1 ianuarie 2020 - la 118,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere - la 1 ianuarie 2021. Cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 40 - 44 ani de 8,60%.

Criptomonedele

Astfel, criptomonedele nu sunt emise de vreo banc─â, ci de o platform─â virtual─â printr - un procedeu extrem de complex. ├Än func┼úie de cererea pe pia┼ú─â, acesteia ├«i scade sau ├«i cre┼čte valoarea.

Banii virtuali se ob┼úin printr-un proces numit minare, prin care un calculator ultraperformant legat la o platform─â virtual─â caut─â solu┼úii la anumite formule matematice complexe. Cu c├ót mai dificile sunt acestea, cu at├ót cre┼čte ┼či valoarea monedei ob┼úinute. Sunt anumite tipuri de minare care utilizeaz─â mai mult memorii interne sau procesuale - procesorul grafic, dispozitive hardware, etc. Exist─â exchange-uri, puncte ├«n care po┼úi s─â iei o criptomoned─â ┼či s─â o transformi ├«ntr-o valut─â real─â, ├«n euro, ├«n lei sau ├«n dolari.

Portofelele digitale ├«n care se ┼úin criptomonedele sunt foarte sigure ┼či nu pot fi sparte de infractori cibernetici, sus┼úin cei care lucreaz─â cu astfel de platforme. Sunt de fapt, algoritmi matematici care creeaz─â o securitate ├«n criptomonede. Accesul se face prin deschiderea unui browser ┼či c─âutarea unei platforme de specialitate.

Perspectiva pe piaţa criptomonedelor

Pentru Bitcoin, anul trecut a coincis cu o evolu┼úie impresionant─â ├«n adaptarea pe pia┼ú─â. Companii mari i-au oferit validare, fie prin investi┼úii serioase - Square a investit 50 milioane dolari, fie prin includerea ├«n sistemele lor de plat─â - utilizatorii PayPal pot s─â cumpere ┼či s─â v├ónd─â Bitcoin.

Noi monede digitale: Etherum, principalul competitor Bitcoin, s-a majorat cu 33% de anul trecut p├ón─â ├«n prezent. Ripple, o alternativ─â viabil─â la sistemul de pl─â┼úi prin transfer bancar, s-a majorat la 107% fa┼ú─â de luna noiembrie a anului precedent. Litcoin a ├«nregistrat o cre┼čtere de 167%. Cosmos se dezvolt─â prin apari┼úia ÔÇ×internet al blockchain-urilorÔÇŁ care va permite utilizatorilor s─â se conecteze ┼či s─â interac┼úioneze ├«ntr-un mod similar cu dispozitivele clasice. Bitcoin Cash ÔÇô de┼či numele ├«i poate induce ├«n eroare pe investitori - nu are leg─âtur─â cu Bitcoin, reprezint─â o op┼úiune mai ieftin─â fa┼ú─â de aceasta, ┼či enumerarea acestor banii digitali poate continua.

Cine ne d─â garan┼úia c─â aceast─â form─â de investire a banilor no┼čtri pentru zile negre este sigur─â pe termen mediu sau lung.

Prima criptomoned─â, Bitcoin, a fost creat─â ├«n 2009, iar fenomenul continu─â s─â ia amploare. Tinerii cred c─â a┼ča cum am trecut de la telefonul clasic la smartphone ┼či de la c─âr┼úi tip─ârite pe h├órtie la ebooks, tot a┼ča vom ajunge s─â folosim ┼či banii digitali. ├Än urm─âtorii ani este posibil s─â vedem o transformare semnificativ─â a ├«ntregului sistem financiar, la tehnologia blockchain ÔÇô o list─â dinamic─â de ├«nregistr─âri ├«n mod eficient, verificabil ┼či permanent.

La fel ca ┼či acum c├ónd deschizi o tablet─â, nu ┼čtim ce tehnologie utilizeaz─â, cum se ├«ncarc─â un site, cum se trimite un mail, care sunt protocoalele, la fel ┼či blockchain-ul va ajunge s─â fie folosit ├«n multe domenii ┼či nici m─âcar nu vom ┼čti acest lucru. Din punct de vedere al garan┼úiei r─âm├óne de v─âzut.

Tratamentul fiscal al tranzacţiilor cu criptomonede

Interesul pentru monedele virtuale a căpătat o amploare tot mai mare în ultimii ani. Conform unor estimări recente, realizate de o platformă de tranzacţionare, numărul utilizatorilor de criptomonede a crescut cu peste 10 milioane, la nivel global, în perioada decembrie 2020 - ianuarie 2021.

În România, tranzacţiile cu monede virtuale au fost pentru prima dată reglementate în 2019, prin intermediul Legii nr. 30 din 2019, care a introdus în Codul Fiscal prevederi referitoare la impozitarea veniturilor obţinute.

Veniturile din transferul de moned─â virtual─â se ├«ncadreaz─â ├«n categoria veniturilor din alte surse ┼či sunt supuse regimului fiscal specific pentru aceast─â categorie, cu anumite particularit─â┼úi. Una dintre particularit─â┼úi este aceea c─â determinarea impozitului pe venit ┼či a contribu┼úiilor sociale aplicabile este ├«n sarcina celor care realizeaz─â veniturile, nu ├«n sarcina pl─âtitorilor de venit - cum este ├«n cazul altor venituri din aceea┼či categorie.

Astfel, persoanele fizice care ob┼úin venituri din acest tip de tranzac┼úii sunt obligate s─â le declare prin depunerea declara┼úiei unice ┼či s─â pl─âteasc─â impozitul pe venit ┼či contribu┼úia de asigur─âri sociale de s─ân─âtate C.A.S.S. Anul acesta, declara┼úia trebuie depus─â p├ón─â la data de 25 mai, pentru veniturile ob┼úinute ├«n 2020 din tranzac┼úiile cu criptomonede ┼či pentru cele estimate a fi realizate ├«n 2021. Pentru contribuabilii cu reziden┼úa fiscal─â ├«n Rom├ónia, obliga┼úia de a declara veniturile din criptomonede prin declara┼úia unic─â exist─â indiferent dac─â acestea sunt ob┼úinute din Rom├ónia sau din str─âin─âtate.

├Än ceea ce prive┼čte impozitul pe venit, cota de 10% se aplic─â asupra c├ó┼čtigului ob┼úinut din transferul de moned─â virtual─â, ┼či nu asupra venitului brut. Prin urmare, pentru a stabili baza de impunere, din pre┼úul de v├ónzare a monedelor virtuale se poate deduce pre┼úul de achizi┼úie a acestora.

├Än plus, pot fi deduse ┼či costurile directe aferente tranzac┼úiilor - ├«n acest context, ar putea fi relevante comisioanele diverselor platforme de tranzac┼úionare sau comisioane de validare a tranzac┼úiilor ├«n re┼úea pentru opera┼úiunile directe ├«ntre utilizatori.

Formatul actual al declara┼úiei unice prevede ca, pentru veniturile de acest tip ob┼úinute din Rom├ónia, s─â fie introdus direct c├ó┼čtigul realizat - deducerile posibile fiind operate ├«nainte de introducerea datelor ├«n declara┼úie. ├Än schimb, pentru veniturile ob┼úinute din str─âin─âtate, deducerile trebuie reflectate ├«n cadrul declara┼úiei - prin introducerea venitului brut ┼či a cheltuielilor/sumelor deductibile.

Sunt exceptate de la obliga┼úia de declarare, respectiv de plat─â a impozitului, c├ó┼čtigurile mai mici de 200 de lei / tranzac┼úie, ├«ns─â doar ├«n situa┼úia ├«n care totalul c├ó┼čtigurilor dintr-un an fiscal nu dep─â┼če┼čte nivelul de 600 de lei.

Referitor la C.A.S.S., pentru anul 2020 contribu┼úia este datorat─â numai dac─â totalul veniturilor realizate - fie doar din tranzac┼úii cu monede virtuale, fie cumulat cu cele din alte surse extra-salariale, este cel pu┼úin egal cu 12 salarii minime brute pe ┼úar─â - pentru 2020, plafonul este de 26.760 de lei. Cota C.A.S.S. de 10% se aplic─â la acest plafon, astfel c─â, anul acesta, suma datorat─â ├«n contul contribu┼úiei de s─ân─âtate este de 2.676 de lei, indiferent de nivelul c├ó┼čtigurilor realizate.

Fa┼ú─â de particularit─â┼úile de mai sus, un aspect relevant, ce ridic─â ├«n continuare dificult─â┼úi de interpretare, este cel al momentului la care beneficiarul venitului trebuie s─â determine c├ó┼čtigul de declarat. ├Än principiu, momentul ar trebui s─â coincid─â cu cel la care are loc conversia din unit─â┼úi de criptomoned─â ├«n unit─â┼úi ale unei monede conven┼úionale: lei, euro, dolari etc.

În principiu, operarea conversiei fără transferul din platformă în conturile bancare nu oferă un beneficiu real, tangibil, beneficiarului - de regulă, fondurile pot fi utilizate numai pentru achiziţia de unităţi de criptomonede atât timp cât sunt în gestiunea platformei. În consecinţă, simpla conversie operată în cadrul platformei nu ar trebui să implice impozitarea veniturilor. Acest moment survine abia când fondurile sunt transferate din platformă în conturile bancare ale persoanei care le deţine.

Trebuie ┼úinut cont, totu┼či, de particularit─â┼úile fiec─ârei platforme. Mecanismele derulate ├«n spatele unei simple conversii din criptomoned─â ├«n moned─â conven┼úional─â pot fi complexe ┼či nu sunt ├«ntotdeauna vizibile utilizatorilor pentru a putea determina cu certitudine momentul ├«n care beneficiul p─âr─âse┼čte t─âr├ómul virtual pentru cel tangibil, reglementat.

Concluzie final─â

Achizi┼úiile de monede virtuale pot crea mari probleme b─âncilor, dac─â clien┼úii fac plasamente nerentabile ┼či nu mai pot s─â ├«┼či pl─âteasc─â datoriile. Exist─â ┼či riscul ca ho┼úii s─â foloseasc─â carduri furate sau bazate pe identit─â┼úi furate pentru a cump─âra monede virtuale. ├Än plus, autorit─â┼úile de reglementare cer b─âncilor s─â monitorizeze tranzac┼úiile clien┼úilor pentru a preveni sp─âlarea de bani, ceea ce nu este u┼čor dac─â dolarii sunt converti┼úi ├«n monede virtuale.

A┼čadar, ┼úin├ónd cont de schimb─ârile frecvente din acest domeniu, actualul cadru fiscal pentru opera┼úiunile cu criptomonede necesit─â, la r├óndul s─âu, o reinterpretare continu─â pentru a fi adaptat la evolu┼úiile din pia┼ú─â. Alinierea tratamentului fiscal al monedelor virtuale cu alte obiective sau tendin┼úe politice, inclusiv cu utilizarea ├«n sc─âdere a numerarului, care este accelerat─â ┼či de pandemia COVID-19, sau cu politica de mediu, av├ónd ├«n vedere, de exemplu, c─â exploatarea monedelor virtuale poate s─â se dovedeasc─â mare consumatoare de energie.

Tehnica poate ├«mbun─ât─â┼úi eficien┼úa ┼či incluziunea sistemului financiar ┼či a economiei, cripto-activele ridic─â probleme cu privire la protec┼úia consumatorilor ┼či a investitorilor, la integritatea pie┼úei, evaziunea fiscal─â, sp─âlarea banilor ┼či finan┼úarea terorismului.

Pentru europeni, ├«ns─â, aplicarea corect─â a obliga┼úiei fiscale se bazeaz─â pe o raportare adecvat─â ┼či pe capacitatea administra┼úiilor fiscale de a avea acces la informa┼úii. Comisia a anun┼úat la r├óndul s─âu c─â inten┼úioneaz─â s─â oblige intermediarii s─â raporteze tranzac┼úiile de tip cripto, printr-o nou─â directiv─â - DAC 8.

Dispozi┼úiile existente ale Directivei 2011/16/EU privind cooperarea administrativ─â ├«ntre statele membre, precizeaz─â faptul c─â pentru cripto-active ┼či bani electronici, nu exist─â o astfel de obliga┼úie de raportare, deoarece cripto-activele ┼či banii electronici, precum ┼či intermediarii relevan┼úi pentru aceste active, nu sunt ├«n prezent acoperi┼úi ├«n totalitate de directive, iar autorit─â┼úile fiscale na┼úionale nu pot ob┼úine aceste informa┼úii.

Acest lucru este deosebit de ├«ngrijor─âtor ├«ntr-un domeniu ├«n care toate platformele sunt digitale ┼či, prin urmare, ├«┼či mut─â cu u┼čurin┼ú─â activit─â┼úile ├«ntre statele membre ┼či desf─â┼čoar─â activit─â┼úi transfrontaliere. ├Än general, nivelul transparen┼úei fiscale este foarte sc─âzut mai ales pentru c─â aceast─â nou─â tehnologie este, de asemenea, utilizat─â pentru a crea, p─âstra ┼či transfera active f─âr─â intermediari ter┼úi.

Deci nenum─ârate probleme la care trebuie s─â ne adapt─âm at├ót noi ca cet─â┼úeni, c├ót ┼či societatea ├«n ansamblul ei.

Dr. ec. Viorel Cr─âciuneanu



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite