Conflictul din Ucraina: consecințele globale extinse de-abia acum încep să fie vizibile

De-abia acum sau, mai corect spus, de-abia de acum înainte încep acestea să să fie vizibile, sub diverse forme și în multe zone neașteptate ale lumii, întărind argumentele că, pe fond, voit sau nu, a fost declanșată o mișcare sistemică globală care, în final, ar putea să ducă într-adevăr la constituirea unei noi Arhitecturi Mondiale Post Războiul-Rece.

O continuare a acestuia la un alt nivel, mult mai violent și fără reguli sau cu reguli și sub-sisteme care se construiesc în mers, cum spun acum unii dintre puținii mari actori care își permit să joace la acest nivel.  

Exact asta se petrece acum, detonatorul vizibil fiind situația din Ucraina. În spatele tuturor discuțiilor, tensiunilor și planurilor legate de conflictul din Ucraina și perioada construcțiilor post-conflict, marea îngrijorare a actorilor majori este că acest conflict are deja extensii pe mai multe planuri și amenință să inflameze, la un nivel mai puternic decât acum, alte bătălii mai vechi, cele pentru controlul zonelor-cheie din Africa, spre exemplu. Și nu este un exemplu oarecare, valoarea sa incomensurabilă fiind dată de poziționarea geostrategică și de resursele excepționale de care dispun țările de acolo, toate în căutarea răspunsului legat de modul în care se vor articula viitoarele puncte de forță. Se produc acolo mutații extraordinar de complexe, începute mai demult, odată cu prăbușirea imperiilor coloniale și, mai nou, odată cu dispariția zonelor de influență post-coloniale, cele prin care Occidentul Europei și, în primul rând SUA, au sperat să așeze o plasă definitivă de control asupra teritoriilor respective.  

E relativ simplu să vedem modul în care a evoluat harta influențelor, cine sunt actorii care au fost și cei care au preluat controlul. Iată trei hărți relevante deoarece prezintă situația relativ modestei influențe a URSS în Africa în perioada 1975-1985, atunci când se desfășura marea ofensivă a Moscovei pentru a susține mișcările de eliberare și de a profita de rezultate: 

Iată acum a doua hartă, a recentelor implantărilor rusești cu caracter strategice, aceasta în plină extensie extraordinar de rapidă, în conjuncție cu prezența chineză, o construcție care are loc de mai mult timp, lent, sprijinită de investiții economic și de stabilirea unor contracte pe termen lung și foarte lung în toate sectoarele strategice, pregătind, pentru multe dintre statele africane, etapa care este acum în curs de desfășurare, adică aderarea la BRICS, Summit-ul din august urmând să confirme deplasarea  lor în structura noii organizații. Aveți aici analiza celor de la RAND, extrem de solid argumentată și care se dovedește extrem de solidă în materie de previziuni: 

Deocamdată, mă interesează acuratețea predicțiilor celor care au desenat această hartă a prezenței militare ruse în Africa, analiză care, în sine, are fi trebuit să fie un semnal de alarmă care să spună decidenților că exista de atunci în pregătire un al doilea plan deosebit de amplu și care, în acest moment, a atins un punct critic de dezvoltare. 

Asta în timp ce tensiunile cresc , dovadă comunicatul de marți al Casei Albe care, în fine, spune că împărtășește îngrijorările privind relațiile Africii de Sud cu Rusia, asta după ce câțiva congresmeni au solicitat, din acest motiv, eliminarea Africii de Sud, vechi aliat al SUA, dintr-un tratat comercial major. Patru membri ai Congresului, republicani și democrați s-au întrebat (într-o scrisoare publicată de New York Times, o aveți în subsolul articolului) dacă Africa de Sud ar trebui să mai fie inclusă în African Growth and Opportunity Act (AGOA) care oferă exceptarea de la regimul de taxe pentru produsele provenite din cea mai mare țară sub-sahariană. Contextul este definit și de neobișnuit de dura și precisa declarație de luna trecută a lui Reuben Brigety, ambasadorul SUA la Pretoria, care a precizat că un vas de transport rusesc a încărcat la Cap Town arme și muniții de care Moscova are nevoie pentru unitățile armatei ruse care luptă în Ucraina, plus, poate mai important decât orice, faptul că Africa de Sud a organizat exerciții miliare comune, în februarie, cu participarea unor unități ale marinei din Rusia și China.  

Combinați doar această știre care, după unele surse, este un preludiu la un acord mult discutat privind o bază militară navală chineză sau rusă în Africa de Sud, controlând deci unul dintre marile puncte ale circuitului naval mondial, cu cererea făcută de Egipt de a intra în BRICS, alături de alte 30 de țări, ceea ce ar putea însemna, spun aceleași surse, că ar fi posibilă apariția unei baze navale rusești sau chineze (oricum parte din viitorul sistem de cooperare militară al țărilor din BRICS), controlând Suezul: 

Desigur, e vorba, încă, de proiecte și contra-proiecte, de scenarii opuse de control și, după cum se vede, perfect antagonice. Unde se va opri a ambițiilor post-imperiale? Nu știu dacă asta e o consolare deoarece, deocamdată, se va fac pregătiri pentru orice tip de finalizare, inclusiv una violentă de tip conflict mondial.  

==================================================