Chinurile investițiilor rapace ale Beijingului: atacuri teroriste asupra muncitorilor și intereselor chineze
0China este un stat care are multe de împărțit cu organizațiile islamiste musulmane. Însă dacă represiunea asupra regiunii Xinjian și a minorității uygure părea motivul cel mai probabil pentru a declanșa atacuri teroriste, la fel ca susținerea pentru lideri autoritari pe care-i plătește regește pentru avantaje economice și spolierea resurselor mai peste tot prin Africa, totuși cea mai puternică și prezentă motivație vine de la lipsa de beneficii și locuri de muncă în zonele unde își realizează investițiile exclusive cu forță de muncă provenind din China însăși și care nu aduce nici o dezvoltare pe orizontală.
Ba mai lasă pe unde se întâmplă să rămână în urmă și ceva comunități chineze închise, state în stat, care au înclinația de a se dezvolta și multiplica prin proiecția unui exod controlat de către stat, inclusiv prin amplasarea aici, peste hotare, a proprii poliții. Și aceste perspective stârnesc reacțiile cele mai vehemente ale comunităților locale, reacții care se decantează nu rareori în atacuri teroriste de impact.
Pakistan: investiția de 60 miliarde de dolari care nu ajunge la localnici
Cea mai recentă formulă de atac terorist s-a derulat marți, 26 martie, și a vizat cinci muncitori chinezi al căror convoi de mașini a fost atacat și aruncat în aer într-un atac suicidar cu bombă în Pakistan. Cu cei cinci a murit și un șofer local. Convoiul mergea între capitala Islamabad și cel mai mare proiect de hidrocentrală în provincia Khyber Pakhtunkhwa, barajul Dasu. A fost cea de a treia asemenea explozie într-o singură săptămâmă care a vizat infrastructura construită în cadrul proiectului chinez Belt and Road. Atacul nu a fost revendicat de nimeni.
În urmă cu trei ani, o explozie a unui autobuz aducea moartea a 13 oameni dintre care 9 muncitori chinezi pe drumul spre baraj, un atac de asemenea neasumat de nimeni. Dar atacurile din ultima vreme par să urmeze un model care e legat de preluarea puterii în Afganistanul vecin de către talibani, în august 2021, chiar dacă grupul corespondent din Pakistan, TTP, talibanii pakistanezi, a afirmat că nu este implicat în atacuri. Reacțiile chineze și locale au fost vehemente și ambii actori au făcut referiri la parteneriatul strategic strâns sino-pakistanez și la amenințarea acestuia de către atacul derulat, în timp ce Islamabadul a prezentat măsurile luate pentru a-i găsi pe culpabilii de atacarea cetățenilor, proiectelor și intereselor chineze în Pakistan.
Atacul a urmat altor două care au fost atribuite Armatei de Eliberare din Baluchistan, provincia din Sud-Estul Pakistanului unde se derulează investițiile chineze, unul vizând un asalt la o bază navală pakistaneză și un altul la un complex guvernamental din preajma portului strategic chinez la Mare Arabă, Gwadar. Și de această dată, oficialii militari pakistanezi au remarcat faptul că atacurile sunt menite să destabilizeze situația internă de securitate și relația cu China. Comunicatul face referire, însă, și la “o serie de elemente străine” care au ajutat acțiunile teroriste din Pakistan. În fapt, este vorba despre investiția de 60 miliarde de dolari în Coridorul Economic China-Pakistan, un proiect Belt and Road din 2015 care leagă provincia chineză Xinjiang de regiunea pakistaneză și portul Gwadar cu o rețea de căi ferate, drumuri, conducte și centrale electrice.
Mișcarea separatistă din Baluchistan – atacuri teroriste revendicate împotriva Chinei
Investițiile chineze au determinat reacții virulente din partea comunităților locale din Pakistan care nu au avut nici un profit din aceste dezvoltări decât rezultatul acestora rămas nu rareori în proprietatea și exploatarea Chinei, nici măcar a statului gazdă. De aici un sentiment anti-chinez extrem de puternic care a animat comunitățile locale dar în special mișcarea separatistă din Baluchistan. În noiembrie 2018, aceasta a revendicat atacul la adresa consulatului Chinei din Karachi, care a dus la moartea a patru oameni.
Jumătate de an mai târziu, același grup separatist cu acțiuni teroriste a atacat un hotel de lux din Gwadar unde stăteau chinezii care lucrau în port. În junie 2020, Mișcarea de Eliberare din Baluchistan a revendicat atacul la adresa Bursei din Pakistan, acolo unde companiile chineze dețin 40% din acțiuni. Iar în august 2023, militanții mișcării separatiste au deschis focul asupra unui convoi militar pakistanez în Gwadar care escorta o delegație de chinezi la proiectul de construcție. Atacul s-a soldat cu uciderea a doi militanți, în timp ce autoritățile pakistaneze au anunțat că nici civilii chinezi, nici personalul civil pakistanez, nici militarii nu au fost răniți.
Atacatorii au folosit arme de foc și grenade și au tras asupra convoiului un foc intens de aproape 20 de minute. Doar blindajul vehiculelor a făcut ca cei dinăuntru să scape cu bine. După fiecare atac, cele două părți, chineză și pakistaneză, revăd condițiile de securitate și perspectiva continuării investiției și, cu cât atacurile sunt mai dese și mai numeroase, cu mai multe victime, perspectiva este tot mai pesimistă.
Provincia Baluchistan se află la frontiera cu Iranul și Afganistanul și are o relevanță strategică deosebită prin resursele sale enorme de cupru, zinc, precum și depozitele de gaz natural. De aceea este și ținta investițiilor chineze, care vizează toate aceste resurse, în timp ce formațiunile armate locale reacționează la investițiile chineze din regiune, cu precădere portul Gwadar. Localnicii consideră că proiectele marginalizează și nu ajută și dezvoltă locuitorii regiunii, pentru că toate proiectele finanțate de către guvernul chinez folosește ingineri chinezi și muncitori chinezi, nicidecum forță de muncă locală. Asta în timp ce localnicii nu au acces la apă curentă și energie electrică.
Furtul bogățiilor din Baluchistan de către China și complicii săi pakistanezi
Separatiștii din Baluchistan consideră că China preia samavolnic și incorect resursele regiunii fără a oferi în schimb contravaloarea reală și avantaje în cadrul proiectului. Separatiștii acuză China și pentru susținerea operațiunilor militare pakistaneze în Baluchistan, în urma cărora mii de civili au fost dislocați și mutați. Separatiștii luptă pentru o parte mai importantă a veniturilor din resursele pe care le are provincia lor, în primul rând vizând proiectele de dezvoltare a gazului metan și cele de infrastructură, pe lângă prezența forțelor de securitate pakistaneze.
Mai nou, obiectivele pe care le reprezintă cetățenii chinezi și interesele economice și financiare ale Chinei în Baluchistan au fost desemnate drept ținte legitime pentru separatiști, indiferent de tipul atacurilor, teroriste sau directe, în primul rând pentru că Beijingul se implică cel mai mult în proiectele miniere în regiune, cele care extrag direct resursele pe care ar urma să se bazeze un eventual stat Baluchistan pe care și-l doresc separatiștii. Atacul din aprilie 2021, revendicat de către separatiști, a vizat hotelul din Quetta, capitala provinciei, care-l găzduia, în acel moment, pe trimisul chinez în regiune. Ambasadorul chinez a scăpat nevătămat din atacul revendicat atunci de către talibanii din Pakistan, Tehreek e Taliban Pakistan (TTP).
În aprilie 2022, un terorist suicidar cu bombă improvizată a atacat Institutul Confucius al Chinei din Karachi, atacul fiind revendicat de către separatiștii Baluchi. Trei profesori chinezi și cu șoferul lor au murit atunci. În atacul din iulie anul trecut, statul pakistanez a fost nevoit să plătească milioane de dolari despăgubiri familiilor chineze ale lucrătorilor care au fost uciși pentru a putea menține proiectul funcțional și care să meargă mai departe. Securitatea muncitorilor străini și a investițiilor străine în Pakistan au fost nu o dată puse sub semnul întrebării de aceste serii de atacuri.
Islamiștii și atacurile teroriste jihadiste asupra Chinei lipsesc aproape cu desăvârșire
Modelul atacurilor subliniază, totuși, că nu este vorba nicăieri de atacuri jihadiste, ci de unele separatiste și nemulțumiri locale, chiar dacă instrumentele folosite conțin și recursul la mijloace teroriste. Dar amenințarea persistentă la adresa chinezilor și intereselor chineze este relevată de toți analiștii. De altfel, nicăieri nu a fost vreo revendicare din partea grupurilor militante asociate mișcării uygure, Mișcarea Turkestanului de Est Islamic, care există sau nu – controversa separă SUA și China în această materie - dar se regăsește totuși în formule active în nordul Siriei și Afghanistan, difuzând materiale sub numele Partidul Islamic Turkestan. Dar mișcarea vizează dușmani locali din Siria mai ales, nicidecum interese chineze din regiune, fie din lipsa de forță și mijloace, fie din lipsă de interes, fie pentru a nu îndepărta atenția și atractivitatea susținerii internaționale a cauzei uygure prin atacuri la adresa civililor chinezi din regiune.
Pe de altă parte, cel mai important actor jihadist din regiune, Stat Islamic din Provincia Khorasan, autorul atacurilor de la Centrul de spectacole Crocus de lângă Moscova, deși a publicat o propaganda considerabilă împotriva intereselor chineze și de susținere a cauzei uygure, este mai degrabă preocupat de cooperarea talibanilor din Afghanistan cu China. S-a înregistrat doar un atac în decembrie 2022 împotriva unui hotel chinez din Kabul, în cadrul unei serii de atacuri la adresa puterilor care susțin talibanii, Rusia, Pakistan și Iran. Totuși, în ciuda numeroșilor chinezi aflați în Kabul și Afganistan, ei nu au constituit ținte precum s-a întâmplat cu mișcarea separatistă din Baluchistan în Pakistan.
Proba cea mai importantă că este vorba despre atacuri locale și nu jiadiste vine din cele petrecute în Africa, acolo unde China spoliază resursele în aceeași formă, fără implicarea localnicilor, și unde cazurile cele mai dese sunt răpiri pentru recompense în bani. Totuși avem în martie 2023 uciderea a nouă chinezi în Republica Centrafricană – pusă pe grupuri rivale, deși bârfele duc spre implicarea indirectă, din spate, a mercenarilor ruși din Wagner și alte grupuri ruse prezente pe teren.
Nici al Shabab în Somalia nu a atacat decât incidental interese chineze precum Ambasada Chinei la Mogadishu. Din contra, toate probele țintesc spre grupuri locale nemulțumite, nu spre mișcări jihadiste, legate sau nu de cauza uygură. Deci probele și precedentele indică faptul că atacurile la adresa cetățenilor chinezi și intereselor, respectiv investițiilor chineze sunt rezultatul plasării Beijingului, în mod nefericit, între lideri autoritari din capitale și grupuri locale, separatiste sau nu, nemulțumite de modul în care operează China în regiunea lor și mai ales de lipsa de beneficii locale pe care aceste investiții ar trebui să le aducă.
Se încarcă comentariile...
