China își promovează „reziliența” în urma acordurilor cu America. China la zi
0În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui articol publicat de Global Times, care analizează reconsolidarea încrederii actorilor financiari globali în potențialul economiei chineze.
Textul reunește perspectivele unor economiști de top din cadrul unor instituții financiare globale precum Goldman Sachs, J.P. Morgan, UBS, Morgan Stanley și Fidelity International, oferind o imagine articulată asupra rezilienței economiei chineze în fața presiunilor externe și a capacității sale de adaptare structurală.
Experții intervievați subliniază ritmul stabil al politicilor macroeconomice chineze, dublat de măsuri fiscale și monetare menite să consolideze redresarea economică. De asemenea, aceștia evidențiază două direcții strategice în care capitalul internațional își regândește plasamentele în China: tehnologia, printr-un ecosistem complet în AI și investiții în inovație; și consumul, unde noile obiceiuri, turismul cultural și brandurile autohtone devin factori dinamici de creștere.
Cuvântul-cheie care revine constant în discursul tuturor analiștilor este „reziliența”, definită atât prin capacitatea de a răspunde sistematic incertitudinilor globale, cât și prin potențialul intern de a susține creșterea economică pe termen mediu și lung.
Opiniile occidentale aduc exemple concrete și recente, care validează, pe de o parte, tonul optimist privind stabilitatea economiei chineze, dar subliniază, pe de altă parte, limitele structurale ce pun sub semnul întrebării durabilitatea acestei traiectorii.
Un prim semnal pozitiv vine din sfera exporturilor și a negocierilor comerciale. Potrivit Reuters, pe 11 iunie 2025, Statele Unite și China au ajuns la un „cadru de acord” menit să reactiveze armistițiul tarifar și să elimine restricțiile privind exportul de pământuri rare, ceea ce a generat o reacție favorabilă pe piețele chineze.
Pe de altă parte, dificultățile interne rămân vizibile și sunt susținute de date consistente. Conform aceleiași surse, deflația continuă să afecteze economia chineză: indicele prețurilor producătorilor (PPI) a înregistrat în luna mai cel mai accentuat declin din aproape doi ani (–3,3 %), în timp ce inflația de consum a rămas negativă pentru a patra lună consecutiv. Această situație reflectă o cerere internă fragilă, amplificată de războaiele de prețuri din sectorul auto și de incertitudinile cauzate de politicile tarifare americane.
Sectorul imobiliar traversează, de asemenea, o perioadă de vulnerabilitate accentuată. Un sondaj publicat de Reuters în mai 2025, estimează o scădere de aproximativ 4,8 % a prețurilor locuințelor în China pentru acest an, după o contracție similară în 2024. Această tendință descendentă persistă în pofida măsurilor de stimulare fiscală, semnalând dificultăți în redresarea cererii, în special în orașele de nivel secundar și terțiar
În plus, dinamica demografică ridică îngrijorări profunde în rândul experților occidentali. Institutul Brookings și American Enterprise Institute avertizează asupra îmbătrânirii accelerate a populației active, fenomen care amenință pe termen lung potențialul de productivitate și sustenabilitatea modelului economic chinez. (sursa)
Un ultim semnal de alarmă vine tot din SUA: un tribunal federal a decis menținerea în vigoare a tarifelor impuse în timpul administrației Trump, pe durata soluționării procesului privind legalitatea acestora. Bursele au interpretat această decizie ca pe o sursă suplimentară de incertitudine și instabilitate în climatul investițional regional. (sursa)
Redăm în continuare traducerea din limba chineză a articolului menționat mai sus:
Mai multe instituții financiare internaționale au crescut estimările privind economia Chinei. „Reziliența” devine cuvântul-cheie
În ultima perioadă, mai multe instituții financiare internaționale, printre care Goldman Sachs și J.P.Morgan, și-au îmbunătățit estimările privind creșterea economică a Chinei pentru anul 2025.
În cadrul unor interviuri realizate în Hong Kong, Shenzhen și Shanghai, jurnaliștii au discutat cu economiștii-șefi ai acestor instituții, care au oferit evaluări pozitive privind dinamismul și potențialul de creștere al economiei chineze, analizată din multiple perspective: politicile macroeconomice, evoluția pieței și tendințele sectoriale.
Mai multe instituții financiare internaționale au crescut estimările privind ritmul de creștere economică al Chinei.
În cel mai recent raport de cercetare publicat, Goldman Sachs a majorat prognoza privind creșterea economică a Chinei cu 0,6 puncte procentuale. UBS a operat o ajustare similară, în timp ce J.P.Morgan a majorat estimarea cu 0,7 puncte procentuale. Potrivit acestora, pachetul de politici economice suplimentare lansat de autoritățile chineze începând cu septembrie 2024 a generat efecte pozitive notabile.
Zhu Haibin, economist-șef al J.P. Morgan China, a declarat: „Din punctul meu de vedere, evoluțiile pot fi rezumate în două etape. Între septembrie și decembrie anul trecut, accentul a fost pus pe relaxarea politicii monetare adoptate de Banca Populară a Chinei. În acest an, în cadrul celor două Sesiuni, am asistat pentru prima dată la depășirea pragului de 4% în ceea ce privește deficitul bugetar, iar volumul obligațiunilor speciale emise de autoritățile centrale și locale a atins un nivel istoric. Aceasta marchează, am putea spune, a doua etapă, în care stimularea fiscală este folosită pentru a susține în continuare relansarea economică.
În același timp, continuitatea politicilor economice ale Chinei și deschiderea sa față de investițiile străine oferă un punct de ancorare pe termen lung pentru capitalul internațional. De la ajustarea listei negative privind accesul pe piață și inovațiile legislative din zonele de liber schimb, până la extinderea deschiderii în comerțul transfrontalier cu servicii și optimizarea reglementărilor privind fluxul transfrontalier de date, China promovează o deschidere de tip instituțional menită să înlăture barierele. Potrivit datelor oficiale, în primele patru luni ale anului au fost înființate în China 18.832 de noi companii cu capital străin, în creștere cu 12,1% față de aceeași perioadă din 2024.”
Zhang Ning, economist senior pentru China în cadrul UBS, a declarat: „La nivel politic, se aprofundează deschiderea către exterior, sunt îmbunătățite mediul de afaceri și infrastructura turistică, iar proiectele-pilot pentru liberalizarea sectorului serviciilor sunt accelerate. Totodată, este promovată extinderea internațională a companiilor chineze, prin diversificarea activă a piețelor externe, investiții în capacități de producție în străinătate și intensificarea achizițiilor și fuziunilor la nivel global.
Din perspectiva piețelor de capital, „banii inteligenți”, adică fondurile gestionate de marile bănci de investiții internaționale, continuă să adopte o poziție optimistă și supra-ponderată pe acțiunile chineze. De la începutul acestui an, piața ofertelor publice inițiale (IPO) din Hong Kong a atras finanțări totale de 9 miliarde de dolari, marcând o creștere anuală de 320%.”
Liu Jinjing, strateg-șef pentru acțiuni chineze la Goldman Sachs, a declarat: „În privința pieței de acțiuni din China, fie că vorbim de acțiunile A din China continentală, fie de cele listate la Bursa din Hong Kong, ne menținem recomandarea de suprapondere în cadrul portofoliilor din regiunea Asia-Pacific. Din perspectiva lichidității, estimăm că avansul tehnologiilor bazate pe inteligență artificială ar putea genera, în următorii unu până la doi ani, intrări nete de capital de peste 200 de miliarde de dolari.”
„Reziliența” – cuvântul-cheie al economiei chineze, în centrul atenției globale
Potrivit observațiilor jurnaliștilor, numeroase instituții financiare internaționale au subliniat în rapoartele lor recente conceptul de „reziliență” ca element definitoriu al economiei Chinei, evidențiind capacitatea acesteia de a face față provocărilor și de a menține o traiectorie stabilă de creștere.
În plus, analiza momentului în care aceste rapoarte au fost publicate arată că, deși anterior au existat unele preocupări legate de mediul extern, marile instituții financiare internaționale și-au recâștigat rapid încrederea în motorul intern de creștere al economiei chineze.
Zhang Ning, economist senior pentru China în cadrul UBS, a subliniat că „deși economia chineză s-a confruntat în trimestrul al doilea cu presiunea majorării tarifelor impuse de Statele Unite, creșterea economică internă a demonstrat o reziliență remarcabilă.”
Xing Ziqiang, economist-șef la Morgan Stanley, a subliniat: „În contextul incertitudinilor persistente din economiile occidentale, politicile Chinei au fost aplicate într-un ritm constant și echilibrat, oferind investitorilor globali un important punct de stabilitate. Totodată, capacitatea solidă de inovare tehnologică a companiilor chineze continuă să fie un factor care alimentează încrederea instituțiilor financiare internaționale.”
Stuart Rumble, director de investiții pentru Asia-Pacific la Fidelity International, a afirmat: „Companiile chineze puternice își consolidează cota de piață și își sporesc veniturile, reducând în același timp dependența de piața americană și extinzându-și capacitățile de producție în anumite sectoare peste hotare.”
Tehnologia și consumul, pilonii-cheie ai atractivității Chinei pentru capitalul străin
În aceste rapoarte de analiză, jurnaliștii au remarcat că instituțiile financiare internaționale și-au concentrat, în mod unanim, atenția asupra sectoarelor tehnologiei și consumului din China.
Experții consideră că aceste două sectoare concentrează un potențial uriaș de creștere și devin noile puncte de atracție pentru capitalul global. Jurnaliștii au obținut un raport de tip carte albastră de 100 de pagini, elaborat de Morgan Stanley, privind industria inteligenței artificiale din China, care cuprinde analize detaliate și rapoarte de cercetare derulate în ultimele șase luni asupra companiilor chineze din domeniul tehnologic.
Xing Ziqiang, economist-șef la Morgan Stanley, a declarat: „China este o putere globală în domeniul inteligenței artificiale, fiind una dintre puținele economii capabile să construiască un ecosistem industrial complet și integrat, care acoperă întregul lanț valoric, de la software și hardware, până la aplicațiile din aval. În total, 60 de companii reprezentative din sectorul tehnologic contribuie semnificativ la impulsionarea productivității viitoare.
Pe lângă avansul tehnologic, se remarcă și o transformare vizibilă a comportamentului de consum în China. Designul local și mărcile autohtone cunosc o ascensiune rapidă, iar fenomene precum „cutiile-surpriză” (blind box) sau popularitatea produselor chineze în rândul turiștilor străini („China shopping”) devin repere ale noilor tendințe de consum.
Zhu Haibin, economist-șef pentru China la J.P.Morgan, a punctat: „În sectorul consumului, observăm o evoluție încurajatoare: noile forme de consum, precum achizițiile ghidate de interese personale, retailul de calitate sau turismul cu componentă culturală, înregistrează performanțe remarcabile.”
Stuart Rumble, director de investiții pentru ASIA-Pacific la Fidelity International, a completat: „Pe fondul redresării generale din sectorul consumului, vânzările cu amănuntul sunt în creștere, iar consumul nu mai depinde exclusiv de măsurile de stimulare economică. Domenii precum restaurantele, echipamentele sportive sau mobilierul înregistrează un ritm de creștere tot mai accentuat.”
Sursa: aici
Paula Toma este Director executiv al Centrului de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița”.
Se încarcă comentariile...
