Cel mai urgent pentru europeni: să producem și să livrăm cât mai multe muniții pentru Ucraina!

Subiectul este foarte urgent și are o valoare, în afară de cea morală, ca expresie a solidarității europene cu Ucraina, una financiară deosebit de importantă, fiind în joc cel puțin 1 miliard de euro pe care UE este gata să-i investească pentru comenzile de muniție, mai precis de obuze de 155 mm care trebuie să ajungă cât mai repede posibil în arsenalele armatei ucrainene.

Cererea care vine de la Kiev este într-atât de mare încât, după cum am relatat la timpul potrivit, Statele Membre au decis deja să formeze un sistem comun de achiziții, un efort comun care să însemne atât angajamentul de a produce noi cantități de muniție, fie de a trimite – și acesta va fi începutul – ceea ce există deja în arsenale și de care se pot dispensa.

Subiectul figurează pe agenda reuniunii ministeriale a responsabililor europeni în domeniul apărării care începe de azi la Stockholm unde vor fi prezenți și reprezentanți ai ONU și NATO. Pesemne că merge și cineva de la noi, caz în care ar fi interesant de știut care este mandatul pe care l-a primit pentru a putea susține o poziție care să reprezinte punctul de vedere al României, posibil – dar nu obligatoriu – discutat în prealabil și aprobat de Parlament fiindcă ar fi vorba despre un angajament și pe banii românilor. În fine,  există indicații serioase că subiectul va fi înscris și pe agenda Summit-ului european – șefi de state și guverne – care se va ține la Bruxelles în perioada 23-24 martie.

Planul european în 3 puncte

Este vorba – din punctul de vedere al responsabililor europeni – de validarea propunerii prezentate de Josep Borrell, șeful diplomației europene și care vizează în principal oferta ca livrările făcute de fiecare dintre Statele Membre să fie rambursate Fondul european pentru pace (EPF). Aveți aici descrierea completă a acestui mecanism  constituit inițial în scopul prevenirii conflictelor, sprijinirii construcției păcii și întăririi securității internaționale. Inițial, bugetul alocat a fost de 5 miliarde Euro și proiecția era să crească în acest cu încă 2 miliarde și, în 2027, să ajungă la 5,5 miliarde Euro. Dat fiind că deja este prevăzut ca EPF să poată fi folosit pentru finanțarea echipamentelor militare și din domeniul apărării, a infrastructurii și sprijinului tehnic în terțe țări, acum aceasta este platforma pe care se construiește operațiunea „sprijin pentru Ucraina”.

Vom vedea cum se negociază pentru ca țările să poată obține un acces nu numai rapid la aceste fonduri, ci și în condiții noi sau chiar cu totul noi: până acum, sistemul asigura rambursarea a până la 50% din sumele cheltuite pe plan național dar presiunea este de tip novator: să existe rambursă și mai mari, destul de mult peste 50%  (negocierile discrete de până acum vorbesc despre o rambursare de până la 90% din fondurile cheltuite)pentru țările care vor fi în stare să facă cele mai rapide livrări, urmând ca baremul acesta să scadă gradual odată cu trecerea timpului.

Al doilea punct al strategiei europene  - după propunerea în acest sens făcută de Josep Borrell și de Thierry Breton, Comisarul pentru piața internă – este ca și în cazul campaniei pentru achiziționarea de vaccinuri anti-Covid 19 – este să creeze o listă comună de cereri europene care să fie centralizată de către Bruxelles (probabil prin intermediul Agenției Europene pentru Apărare) pe baza unor parteneriate deja semnate pe grupuri de țări (cu minimum trei membri) care să transmită comenzi comune către cele 12 mari unități de producție reprezentative din 9 State Membre care, pe această bază, să-și poată reorienta liniile de producție pe termen lung.  Semnarea contractelor cu industria europeană, în acest nou sistem comun, ar putea începe în aprilie, cel mai târziu în luna mai. S-ar putea rezolva astfel, cred responsabilii europeni, situația pe care o semnala în cadrul Conferinței pentru securitate de la Munchen  Kaja Kallas, primul ministru estonian, atunci când spunea că fabricanții de arme din Europa se plâng că nu există suficiente cereri pentru a justifica eventuale creșteri de producție.

În fine, ca precondiție pentru rezolvarea problemelor existente, decidenții europeni ar trebui să aprobe și cel de-al treilea punct al propunerilor, cel menit să fluidizeze producția de armament în zona europeană: în 2022, Comisia Europeană a făcut deja o propunere pentru constituirea unui fond de 500 milioane de euro pentru mărirea și diversificarea capacităților industriilor europene de apărare.

Negocierile au deci o bază generoasă cu care se deschide competiția, dar este cert că sumele se vor putea suplimenta. Caz în care, dacă i-ar păsa cuiva, ar trebui să știm care sunt angajamentele pe care și le ia România în această direcție, tocmai pentru că este vorba despre achiziții pe termen mediu și lung și, cel puțin în principiu, de promisiunea de a sprijini marile inițiative europene în domeniu, luate în oglindă cu prioritățile NATO.  

Poate chiar ar fi important să știm. Dacă nu, cum nimeni nu este obligat să facă nimic, rămânem să exersăm în continuare mersul pe burtă, element esențial în instrucția soldatului român din toate timpurile. Sau n-avem nevoie de bani europeni căci, din motive diverse, preferăm să cumpărăm din alte părți, cu banii de la atât de generosul nostru buget național.