Ce va face România pentru cei un milion de moldoveni cu cetăţenie română, dacă Rusia atacă Republica Moldova?

Succesele Rusiei în războiul Rusia-Ucraina fac posibil un atac al Rusiei împotriva Republicii Moldova. Rusia deja a ameninţat Republica Moldova, acuzând-o  pe Maia Sandu de „nazism”, pentru că a promovat limba română ca limba oficială a Republicii Moldova.

În martie, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov a declarat că Bruxelles-ul a dat Moldovei același ultimatum ca și Ucrainei, pe care l-a descris ca fiind „ori noi, ori Rusia”. Lavrov a declarat că Moscova va „apăra” populația de etnie rusă din Moldova și că Chișinăul riscă „să calce pe urmele regimului de la Kiev”.

Transnistria şi cei 300.000 de moldoveni vorbitori de limba rusă, plus  depozitele de armament sovietic aflate  în Transnistria,  constituie un motiv numai bun pentru ca Rusia să facă în Republica Moldova ce a făcut în Ucraina,  avantajată de faptul că Republica Moldova nu are o armată capabilă să facă faţă Rusiei.

La Chişinău există un grup important de politicieni şi oameni de afaceri cu simpatii pro ruse, fapt ce-l va ajuta pe Putin să-şi instaleze acolo un regim marionetă, după modelul Belarus.

Republica Moldova va încheia un acord de securitate cu UE

Publicaţia Financial Times a anunţat că este aproape de semnare un acord de securitate UE-Republica Moldova, posibil săptămâna viitoare. Este foarte bun acordul, dacă prevederile sale ar constitui o barieră în calea Rusiei, ceea ce se pare că nu va fi cazul.

Acordul UE-Republica Moldova ar conţine:

„Moldova ar urma să-și sporească partajarea informațiilor, să desfășoare exerciții militare comune și să fie inclusă în achiziția comună de arme a blocului”.

„Aceasta este o confirmare a integrării sporite a poziției de securitate și apărare a Republicii Moldova în UE”, a declarat pentru Financial Times un oficial implicat în negocierile privind acordul blocului.

Din păcate, acest acord este la nivel de principii, fără angajamente ferme în cazul unui atac al Moscovei impotriva Republicii Moldova.

NATO nu se amestecă nici el într-un posibil conflict Rusia-Republica Moldova, pentru că Republica Moldova nu este membru NATO.

România este într-o situaţie specială

Cei un milion de moldoveni, care au şi cetăţenie română, ar trebui apăraţi şi protejaţi într-un fel de către România. Va face România acest gest, şi cum?

Acum se văd riscurile la care este expusă Republica Moldova, şi care n-ar fi existat dacă prin Unirea cu România intra sub umbrelă NATO. Lucrurile sunt acum la trecut, nu cred că mai este timp pentru o astfel de soluţie, spre a salva Republica Modova de ocupaţia rusă.

Dar România are tot dreptul legal, internaţional, dar şi moral, de a-şi apăra pe cei un milion de moldoveni cu cetăţenie română de o invazie şi persecuţie rusească. Nu de alta, dar exact acelaşi motiv a fost invocat de Rusia când a invadat Ucraina.

Este de neînţeles de ce România nu a încheiat până acum un acord bilateral de securitate cu Republica Moldova, având în vedere proximitatea geografică şi cei un milion de cetăţeni români din Republica Moldova.

Republica Moldova și Franța au semnat un acord bilateral de apărare în martie, la câteva zile după ce agenția de informații a Republicii Moldova a avertizat că Rusia va încerca să destabilizeze țara în timp ce se pregătește pentru alegerile prezidențiale și un referendum privind aderarea la UE.

Mai mare ruşinea că România nu a încheiat, la vedere, un acord de acelaşi tip. Cu menţiuni exprese de ce va face armata romană în cazul în care Republica Moldova va fi atacată.

Rusia nu şi-ar permite acţiuni militare împotriva României, care este membru NATO. Şi nici chiar în cazul în care România şi-ar proteja proprii cetăţeni aflaţi în Republica Moldova.

Este aici o ecuaţie politico-militara-diplomatica, pe care experţii o pot clarifica mai bine decât o fac eu.

Dacă Rusia ar şti că România, membru NATO, ar interveni militar în apărarea Republicii Moldova, s-ar gândi de două ori inanite de a o ataca. Ar fi posibilă deplasarea de trupe româneşti în Republica Moldova, însoţite de apărare antiaeriană, chiar de acum, înainte ca Rusia să câştige războiul cu Ucraina.

Cele semnalate în articol sunt subiecte de discuţii şi analize, fără pretenţia de a fi soluţii fezabile şi de pus în practică. Dar autorităţile de la noi, de la NATO şi UE, trebuie să ia în considerare şi  astfel de soluţii.