Ce se va discuta la Summitul de la Bratislava? Răspunde Donald Tusk, Preşedintele Consiliului European
0
Prietenii sau adversarii Uniunii Europene, cei încrezători dar şi cei critici faţă de destinul proiectului european aşteaptă cu egal interes rezultatul Summitului asupra Reformei Europei.
Cu excepţia (probabil unicat) a politicienilor români pentru care subiectul pare să nu existe, dezbaterea de la Bratislava, în succesul sau eşecul său, interesează în cel mai înalt grad toate centrele nevralgice de putere ale lumii deoarece, evident, este vorba despre un răspuns pe care Europa încearcă să-l dea într-o situaţie de criză şi care va influenţa în mod decisiv locul său pe noua hartă de putere a lumii.
Iată de ce cred că este esenţial să cunoaşteţi care este punctul de vedere cu care se prezintă la discuţii instituţiile europene, poziţie sintetizată în scrisoarea cu 9 puncte pe care Donald Tusk, Preşedintele Consiliului European, a trimis-o ieri şefilor de state şi de guverne, copia fiind obţinută de colegii de la Politico.
Redăm în continuare ideile de forţă, dumneavoastră având posibilitatea de a accesa la finalul articolului întregul document. Este vorba, alături de discursul de azi al Preşedintelui Juncker, despre descrierea poziţiilor principale de negociere ale instituţiilor europene în dezbaterea despre Reforma Europei.
1. Brexit. Poziţia noastră trebuie să rămână clară şi lipsită de ambiguităţi („Nu există negocieri înainte de notificarea ieşirii din UE”), dorinţa de a stabili „cele mai bune relaţii posibile cu UK fiind dublată de nevoia de a respecta Tratatul... şi de a insita asupra unei balanţe a drepturilor şi obligaţiilor.
2. Starea UE post-BREXIT Ar fi o eroare fatală să plecăm de la premiza că rezultatul negativ în referendumul britanic reprezintă numai o problemă britanică. Şi că euroscepticismul britanic este simptomul unei aberaţii politice sau al unui joc cinic al populiştilor care exploatează frustrările populare. Este adevărat că în capnaia în favoarea BREXIT a fost plină de argumente false şi de generalizări inacceptabile. Dar este şi adevărat că votul pentru BREXIT a fost o încercare disperată de a răspunde întrebărilor pe care milioane de europeni şi le pun în fiecare zi, întrebări asupra însăşi esenţei politicii. Întrebări asupragaranţiilor pentru securitatea cetăţenilor şi teritoriului lor, întrebări asupra protejării intereselor lor, a moştenirii culturale şi modului lor de viaţă....Popoarele din Europa vor să ştie dacă elitele politice sunt în stare să restaureze controlul asupra evenimentelor şi proceselor în curs care le depăşesc, dezorientează şi câteodată îi înspăimântă. Prea mulţi oameni, şi nunumai în UK, cred că a fi parte din UE stă în calea stabilităţii şi securităţii.
3. Criza miograţiei. Haosul de anul trecut la frontierele noastre...a creat o senzaţie de ameninţare printre mulţi dintre cetăţenii europeni. Au trebuyit să aştepte prea mult pentru acţiunile menite să aducă lucrurile sub control...în loc de asta, prea adesea au trebuit să audă declaraţii corecte politic privind faptul că Europa nu trebuie să devină o fortăreaţă, că trebuie să rămână deschisă. Lipsa unei acţiuni rapide şi a unei strategii europene uniforme a slăbit încrederea cetăţenilor în guvernele şi instituţiile lor...iar Summitul de la Bratislva trebuie să constituie un punct de cotitură în ce înseamnă protecţia frontierelor noastre.
4. Combaterea terorismului Cineva trebuie să redea europenilor sentimentul de securitate. Întrebarea este cine şi cu ce mijloace. Principalele instrumente în domeniu rămân la nivel naţional, dar împreună trebuie şi putem face mai mult. Va trebui să colaborăm mai îndeaprope în domeniul forţelor de poliţie şi a altor servicii atunci când este vorba despre schimbul de informaţii şi operaţiuni. Putem face mai mult în facilitarea cooperării cu companiile de internet pentru a înlătura conţinutul care incită la ură şi promovează terorismul. La frontierele externe, trebuie să ne asigurăm că fiecare este verficat în bazele noastre de date astfel încât potenţialii terorişti să nu mai poată intra nestânjeniţi în UE. În fiecare dintre Statele Membre trebuie să facem mai mult pentru a lupta împotriva radicalizării.
5. Protecţia intereselor economice şi sociale ale UE. Vom continua să acţionăm pentru realizarea viitoarelor tratate comerciale dar trebuie să-i asigurăm pe cetăţenii şi companiile noastre că, mai înainte de toate, noi toţi reprezentăm şi protejăm interesele lor în cadrul acestui proces. Europa are destule argumente să fie un actor de frunte al competiţiei globale, dar condiţia sine qua non pentru ca asta să se întâmple este reinstaurarea încrederii marilor actori, adică muncitorii, consumatorii şi întreprinzătorii în persoanele care-i reprezintă. Şi în acest caz, timpul are un rol esenţial. Eşecul în asemna înţelegeri (şi vorbim de luni, nu de ani) va crea inevitabil sentimentul că BREXIT-ul a declanşat un proces care ne scoate din jocul global.
6. Gestionarea crizelor. Sunt conştient de faptul că viitorul Europei va depinde nu numai de modul în care tratăm criza migranţilor, terorismul şi temerile legate de globalizare. Sunt cruciale şi indispensabile acţiunile pentru readucerea sentimentului de securitate şi ordine, de încredere a cetăţenilor europeni în conducerile lor politice precum şi refacerea reputaţiei UE ca sininim al protecţiei şi stabilităţii, dar ele sunt insuficiente. Din această cauză Summitul de la Bratislava va trebui să ofere o foaie de parcurs pentru alte angajamente importante (precum dezvoltarea economică şi socială, locuri de muncă şi oportunităţi pentru tineri, piaţa comună, agenda digitală şi investiţiile). Va trebui să luăm decizii formale asupra acestor domenii dar şi a altora la Summiturile din lunile octombrie şi decembrie....iar relaţiile cu Rusia vor fi analizate în cadrul unei sesiuni specialea Summitului din octombrie. Iar în decembrie vom vedea cum să întărim cooperarea practică în domeniul apărării pentru a-i da mai multă substanţă, fără însă a duplica NATO.
7. Între Statele Naţionale şi UE Nu vom schimba UE într-un stat unic. Cu toate astea, va fi crucial pentru Statele Membre să coopereze mai mult între ele...Convorbirile avute cu Dumneavoastră mi-au demonstrat că a da noi puteri suplimentare Comisiei nu reprezintă soluţia. Electoratele naţionale vor mai multă putere de influenţă asupra deciziilor Uniuniil. Adoptarea acestei direcţii va necesita totuşi o schimbare de atitudine a guvernelor naţionale faţă de Uniunea Europeană ca atare. Adesea, astăzi, UE este tratată drept ca un rău necesar, nu asemeni unui bun comun. Sloganul „mai puţină putere pentru Bruxelles” care sună atractiv în campaniile politice, ar trebui să se traducă printr-o mai mare responsabilitate în capitalele Statelor Membre pentru soarta Uniunii. Responsabilitatea pentru UE nu este nimic altceva decât dorinţa de a sacrifica o parte a intereselor proprii pentru binele comunităţii. Şi mai înseamnă reţinerea de la acuzaţiile constante aduse UE, justificate uneori, dar cel mai adesea scuze pentru justificarea greşelilor unuia sau altuia.
8. Între scepticism şi optimism Între scepticism şi pesimişti, pe de o parte şi Euroetntizias există loc destul pentru „optimismul real”. Iar la baza acestuia trebuie să se afle diagnoza critică. Trebuie să facem tot ce este posibil pentru a nu o lăsa să genereze într-un joc al căutării vinovaţilor, atât de inutilă şi tipică acestor ultimi ani, sau într-o competiţie pentru sloganele cele mai bine formulate, precum „o Europă mai bună” sau „mai puţină Eurpă” sau „mai multă Europă”. Până la urmă, cineva ar putea s-o taie scurt ci un alt slogan : „Fără Europa!”
9. Trebuie să fim gata să luăm câteva decizii, dificile şi simple. Azi nu suntem în situaţia eroilor din Ghepardul, romanul lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa. Nu este nevoie să schimbăm totul dacă vrem ca lucrurile să rămână cum sunt. Trebuie să modificăm cåteva lucruri pentru a păstra ce este mai bun. Pentru a reuşi, avem nevoie să fim gata să luăm câteva decizii, simple şi dificile. Nu este vorba despre noi tratate sau schimbări procedurale. De ce avem nevoie, este voinţă politică puternică şi imaginaţie. A sosit timpul să răspundem provocării. De fapt, nu există nicio altă cale.
Bratislava Letter sau scrisoarea în 9 puncte a lui Donald Tusk, Preşedintele Consiliului European
Se încarcă comentariile...
