Ce a realizat, de fapt, Ciolacu, în vizita sa la Bruxelles?

La sfârşitul vizitei sale la CE, premierul Ciolacu a lansat o avalanşă de vorbe din care să rezulte că el este „învingătorul”. Le-a şi spus miniştrilor săi înainte de plecare: mă duc eu să rezolv ce n-aţi reuşit voi!

Două sunt elementele importante în această discuţie. Primul, declaraţia purtătorului de cuvânt al CE care a spus:

„Este de competența României să decidă cu privire la măsurile specifice care urmează să fie puse în aplicare pentru a atinge țintele de deficit”.

Al doilea, abia ieri, conform lui Marcel Boloș, s-a dat la CE ultima aprobare pentru cererea de plată numărul doi, din partea Comitetului Economic şi Financiar (EFC), acesta fiind ultimul pas necesar pentru plata celor 2,7 miliarde euro. Banii din a doua cerere de plată trebuiau să vină în România în martie.

Scrie Marcel Bolos pe facebook:

 Reamintesc faptul că depunerea acestei cereri a fost condiţionată de reglementarea unor aspecte cheie pentru România precum decarbonarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocraţiei şi cloud-ul guvernamental".

M-aş mira ca în România să fi fost rezolvată interoperabilitatea bazelor de date şi cloud-ul guvernamental. Şi nici decarbonarea, în totalitate. În fine, poate CE a închis ochii la neîndeplinirea, în totalitate, a acestor prevederi din PNRR.

În ce fază de realizare sunt jaloanele pentru cererea de plată numărul 3

Aşa că,  indiferent cu ce se laudă Marcel Ciolacu, cererile de plată 3 şi 4 vor fi analizate la sânge la CE. Şi alţi bani nu vedem până nu îndeplinim jaloanele corespunzătoare acestor cereri, care ar trebui depuse în acest an.

Marcel Ciolacu la conferinţa de presă de la Bruxelles:

„până la sfârșitul lunii octombrie, Comisia dorește să închidă negocierile în ceea ce privește PNRR-ul și normal că și noi dorim să depunem întreg pachetul: negocierea PNRR-ului, cererea de plată numărul trei, cât și REPowerEU”.

„Noi, la cererea de plată numărul trei, mai avem o singură reformă de îndeplinit, respectiv pensiile speciale. Sunt ferm convins că, în maxim o săptămână, se vor termina și aceste negocieri, de aceea am şi venit însoţit cu comisia”.

Realitatea stă altfel. Pentru cererea de plată numărul 3  sunt de îndeplinit  79 de jaloane. România a îndeplinit până acum 63 de jaloane, iar 16 jaloane sunt în curs de îndeplinire.  Şi mai sunt de îndeplinit jaloane grele, precum:

215 – Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.

Ştim faza în care se află acest jalon. CCR a respins legea promovată de parlament, urma ca ea să fie amendată astfel încât să fie de acord cu observaţiile CCR, şi apoi reaprobată în parlament. Să se rezolve acest jalon până în octombrie ar fi cam imposibil.

310 – Intrarea în vigoare a actului legislativ de modificare a Codului administrativ și de instituire a unor consorții administrativ e în unitățile administrativ -teritoriale rurale sau predominant rurale învecinate, existente ca zone rurale funcționale.

N-am văzut nicio discuţie, până în prezent, referitoare la acest jalon. Va fi gata până la sfârşitul lunii octombrie? Cred, mai degrabă, că Ciolacu se laudă, că nu-l doare gura!

439 – Intrarea în vigoare a legislației actualizate privind companiile de stat

Nici despre acest jalon dificil n-am auzit vreo discuţie în parlament sau la guvern.

Mai sunt şi alte jaloane de îndeplinit până la sfârşitul lui octombrie, despre care Ciolacu nu face vorbire. Minte!

CE primeşte şi judecă documentele trimise de la Bucureşti, şi constată dacă s-au îndeplinit, sau nu, respectivele jaloane. Dacă pentru cererea de plată numărul 2 s-a analizat și așteptat  9 luni, să vedem cât va dura analiza pentru cererea numărul 3!

Marcel Boloș, ministrul Finanţelor, este mult mai pesimist:

„Nu cred că se pune problema reformei salarizării unice, nu avem cum să o ducem din punctul de vedere al bugetării și al spațiului fiscal. Am explicat Comisiei că asta ne duce în incapacitate de plată, că nu avem posibilitatea să o aplicăm”.

Reforma salarizării unice este jalon esenţial pentru cererea de plată numărul 4. Nu se poate realiza, zice ministrul Bolos. Atunci nu vin banii din PNRR!

Ciolacu prezintă ca o victorie faptul că TVA nu va trece de 19%

„Am anunțat foarte clar că eu nu sunt de acord, ca prim-ministru al României, să creștem cota de TVA peste 19%, un lucru care ar duce, evident, din nou la o creștere a inflației și la o reducere a ratei de creștere  economică”.

Nu cred că reprezentanţii CE au prezentat ca soluţie creşterea TVA peste 19%. Şi chiar dacă au făcut-o au spus clar că decizia este la guvernul şi parlamentul României. Ei doar analizează și aprobă, sau nu, tranşele de banii din PNRR.

Să prezinţi ca victorie personală ceva ce nu ţi-a impus nimeni, este caracteristic discursului public actual al lui Marcel Ciolacu.

Deficitul bugetar

Revenirea la prevederile Tratatului de la Maastricht, adică la un deficit de maximul 3% din PIB, nu ţine neapărat de PNRR. Dar România este în procedură de deficit excesiv, şi sigur că asta contează foarte mult şi la aprobarea banilor din PNRR. CE nu vrea ca banii din PNRR să fie folosiţi pentru acoperirea deficitului bugetar!

Marcel Ciolacu nu a obţinut, în mod explicit, creşterea deficitului bugetar din 2023, prevăzut a fi 4,4% din PIB. Din explicaţiile sale întortocheate nu prea ştii ce să crezi:

„Este o regulă de bază. Anul trecut ne-am încadrat într-un deficit de 6,2%. România nu poate veni anul acesta cu un deficit mai mare de 6,2%. Și nu poate veni cu un deficit micșorat mai puțin de 0,5%. Ne menținem ceea ce ne-am asumat politic cu toții: că bugetul de apărare să rămână în acest an 2,5%.”

Ce să rezulte de aici, că premierul prezumă un deficit de 5,7% din PIB, cu care CE ar fi de acord? Nu este clar. Şi nici conexiunea cu bugetul apărării, care a fost prevăzut din start în buget de 2,5% din PIB. Ce legătură are asta cu deficitul bugetar? Vrăjeală,  să ameţească lumea mai puţin aplecată spre detalii.

A existat un plan convenit cu UE, ca deficitul bugetar să fie anul acesta de 4,4% din PIB, iar în 2024 de 3% din PIB. După ce s-a „fript” amarnic cu Grecia, nu cred că cei de la UE vor face o excepţie cu România, care riscă amenzi de 0,5% din PIB, blocarea fondurilor europene  şi ducerea la capăt a procedurii de deficit excesiv. În plus, Grecia a fost tratată cu indulgenţă, fiind în zona euro. România nu este, deci nu poate spera la aceeaşi indulgenţă.

Va închide ochii UE la nerespectarea planului convenit cu România? N-aş crede! Ar crea precedente periculoase şi, în plus, acum are o armă teribilă, banii din PNRR şi din exerciţiul financiar în curs.

Îmbunătăţirea colectării banilor la buget (cea mai mică rată din UE, de 27% din PIB, comparativ cu 40-45% media europeană), rămâne un vis exotic de 33 de ani. Cele mai mari datorii la buget vin de la companiile de stat (58 de miliarde de lei), care sunt în subordinea clientelei politice. Ar trebui ca ANAF să dea în capul clientelei, în primul rând. Nu o va face. Sau să impuna recuperarea datoriilor restante prin executare silită, prin vânzarea unor active sau privatizarea unor companii de stat. Nici asta nu va face.

Alternativa este scăderea cheltuielilor bugetare, mai simplă şi mai rapidă. Dar aparatul bugetar  formează nucleul de votanţi fideli ai PSD, şi Ciolacu nu-şi permite să ducă partidul la pierderea alegerilor din 2024. Iar alternativa la alternativă  este pierderea banilor din PNRR.

Ce va alege Ciolacu vom vedea  odată cu asumarea răspunderii pe legea cu trei paliere: reforma administrativă, combaterea evaziunii fiscale, şi ajustările fiscale.

Până atunci, Ciolacu este între ciocan şi nicovală. Iar de pierdut va pierde oricum, indiferent ce va alege.