Cât mai rezistă Rusia la presiunile militare şi economice ale lumii libere?

Aceasta a fost greşeala fatală a lui Putin. Nu şi-a imaginat că lumea liberă îşi va uni forţele economice, financiare, militare pentru a opri Rusia din agresiunea nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei.

Acum doi ani reacţia occidentală era lentă şi temătoare, nu ştia când şi dacă Rusia va apela la arsenalul său nuclear. Acum temerile au  dispărut, serviciile secrete occidentale s-au lămurit că Rusia se teme de efectul devastator asupra sa a armatelor din ţările NATO. În mod sigur i s-a şi transmis, pe căi informale, că dacă va utiliză o singură bombă nucleară, fie ea şi tactică, va urma o reacţie de anihilare a Rusiei, militară, economică, financiară, comercială.

Aceasta e singura explicaţie pentru care Putin acceptă, după doi ani şi 4 luni de război,  să piardă sute de mii de militari, jumătate din logistica militară şi să-şi distrugă economia sub sancţiunile economice occidentale, dar nu apelează la arme nucleare.

Teoria sa cu „autosuficienţa” Rusiei nu funcţionează într-o lume globalizată, în care ordinea mondială este dată de puterea economică, financiară, comercială, tehnologică, militară. Nu de datul din gură şi ameninţatul cu arme nucleare.

Momentul de cotitură a intervenit când statele occidentale, inclusiv America, şi-au dat acordul ca armele sofisticate livrate Ucrainei să fie folosite și pentru atacarea unor obiective militare din interiorul Rusiei. Reacţia lui Putin a constat în exerciţii de lansare a armelor nucleare, de trimiterea în Cuba a 4 nave de război plus un submarin atomic. N-a speriat pe nimeni, dovadă că sprijinul militar acordat Ucrainei a crescut în intensitate. Importante sunt acum sistemele de apărare antiaeriană Patriot, pe care unele ţări, America dar şi România, le-ar putea acorda Ucrainei.

Liderii statelor G7 acordă Ucrainei 50 de miliarde de euro

Nu din bani proprii, ci din  folosirea veniturilor rezultate din activele ruseşti îngheţate,  ca garanţii pentru deblocarea unui împrumut de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei.

Rusia are îngheţate în occident circa 300 miliarde dolari care, la o adică, vor fi folosiţi pentru reconstrucţia Ucrainei în urma războiului declanşat de Rusia.

Zelenski cere occidentului chiar organizarea unui „plan Marchall”  pentru reconstrucţia Ucrainei, având la bază activele  Rusiei blocate în occident.

Un pact de securitate între Ucraina şi America

Preşedintele SUA, Joe Biden, şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat joi un acord bilateral de securitate pe 10 ani, menit să consolideze apărarea Ucrainei împotriva invadatorilor ruşi. Acordul, semnat în marja summitului G7 din Italia, se doreşte a fi un pas spre o eventuală aderare a Ucrainei la NATO, potrivit textului acordului, relatează Reuters.

„Pentru a asigura securitatea Ucrainei, ambele părţi recunosc că Ucraina are nevoie de o forţă militară semnificativă, de capacităţi robuste şi de investiţii susţinute în baza sa industrială de apărare, care să fie în concordanţă cu standardele Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)”. 

„Statele Unite intenţionează să ofere material pe termen lung, instruire şi consiliere, susţinere, informaţii, securitate, industrie de apărare, sprijin instituţional şi de altă natură pentru a dezvolta forţele de securitate şi apărare ucrainene care să fie capabile să apere o Ucraină suverană, independentă şi democratică şi să descurajeze viitoarele agresiuni”, stipulează textul acordului.

Singura problemă pentru derularea acestui acord care, iarăşi, sfidează Rusia, este ca Trump să câştige preşedinţia Americii şi să retragă acordul, pentru că nu este parafat de Congresul american. Principali conducători ai partidului Republican şi fost susţinători ai lui Trump se dezic de acesta, fapt ce face tot mai puţin probabilă victoria lui Trump în alegeri. Trump, care seamana cu Putin in gandirea strategică, a anunțat ca va opri ajutorul dat Ucrainei înainte de a ajunge la Casa Albă, ignorând măsurile de retorsiune pe care le pot lua statele europene în ccomerțul cu America. Ca si Putin, Trump e bun la dat din gură.

„Dedolarizarea” forţată a Rusiei

Banca Centrală a Rusiei a anunțat că schimburile și orice alte tranzacții în dolari americani și în euro sunt suspendate începând cu data de 13 iunie, „din cauza măsurilor restrictive impuse de Statele Unite împotriva Bursei din Moscova”. Banca a mai adăugat că, în vederea stabilirii unui schimb oficial al acestor monezi, se vor efectua tranzacții ‘directe’.

Anunțul survine după ce Trezoreria SUA a prelungit un ordin emis de președintele Joe Biden în decembrie, ordin care permite Washingtonului să sancționeze direct băncile străine care facilitează tranzacții masive cu Rusia. Statele Unite au amenințat să elimine din sectorul financiar băncile care mai fac afaceri cu firme care sprijină industria de apărare a Rusiei.

Primele care au acţionat de frica sancţiunilor au fost băncile chineze, care nu mai schimbă ruble în dolari şi nici măcar în yuani, de frica sancţiunilor americane.

Ruşii s-au aşezat la cozi imense să cumpere dolari de la casele de schimb, care au ridicat la cer cursul rubla-dolar.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, ameninţă cu măsuri de retorsiune, fără să specifice care vor fi acelea. Este a nu ştiu câta oară când Rusia ameninţă cu astfel de măsuri, dar nu este în stare să afecteze în vreun fel economia mondială. Pentru că nu este putere mondială, altfel decât în visele imperiale ale lui Putin.

China nu sprijină Rusia, cum s-a aşteptat Putin

Au avut loc întâlniri între înalţi oficiali chinezi şi ucrainieni, spre supărarea Rusiei. Ultima, o convorbire telefonică între preşedintele Chinei, XI Jinping şi cel ucrainian, Zelenski, în urma căreia Zelenski a declarat:

“Am avut o conversație telefonică cu liderul Chinei. Acesta a spus că nu va vinde arme Rusiei”, a declarat Zelenski cu ocazia  summitului G7 din Italia. „Mi-a dat cuvântul său”.

Spre deosebire de Putin, obsedat şi condus doar de vise inperiale de a cuceri noi teritorii, China a înţeles ce înseamnă o lume globalizată, în care nu mai există „autosuficienţă”, cum crede Putin. Este şi motivul pentru care nu atacă Taiwanul.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO a avertizat China sa inceteze ajutorul tehnologic si economic acordat Rusiei:

"La un moment dat - şi cel puţin dacă China nu-şi schimbă direcţia - aliaţii trebuie să-i impună un cost",  Beijingul "alimentează cel mai mare conflict armat în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial"

Avioanele F-16 vor ajunge în curând în Ucraina

România este direct parte a acestui transfer, pentru că asigură staţionarea avioanelor şi antrenarea piloţilor la bază militară de la Feteşti. Rusia acuză România şi Polonia că vor permite atacurile cu avioane F-16 decolând de pe teritoriile lor, pentru a nu fi distruse de Rusia. România şi Polonia neagă această ipoteză, dar nu este clar de unde şi cum vor ajunge avioanele F-16 în Ucraina.

Ucraina atacă forțele militare rusesti din Crimeea, si pregătește terenul pentru o izolare totală a Crimeei de Rusia, inclusiv prin distrugerea podului Kerci. Avioanele F-16 și dreptul de a folosi armamentul occidental in Crimeea, va conduce, in cateva luni, la cea mai mare lovitura pentru Putin, pierderea Crimeei.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, l-a convins pe Orban

Într-o vizită recentă la Budapesta, secretarul general al NATO a obţinut acordul premierului Ungariei, Viktor Orban, să nu se opună ajutorului militar acordat Ucrainei de către ţările NATO. Orban spune că ţara sa nu va participa la acord cu arme proprii, iar faptul că a susţinut Rusia şi pe Putin este de notorietate. Cu ce ameninţări a reuşit Stoltenberg să-i schimbe decizia, nu ştim, dar putem presupune.

Acord de securitate Ucraina-Japonia

Zelenski a semnat tot la reuniunea la vârf G7,  de la Borgo Egnazia,  un acord bilateral de securitate şi cu Japonia.

„În 2024, Japonia va furniza Ucrainei 4,5 miliarde de dolari şi va continua să ne susţină pe toată durata de 10 ani a acordului”, a precizat Zelenski, într-un mesaj publicat pe reţeaua de socializare X.  Acordul cu Japonia, a adăugat Zelenski, prevede asistenţă în domeniul securităţii şi apărării, ajutor umanitar, cooperare tehnică şi financiară.

De asemenea, liderul ucrainean a mulţumit Japoniei pentru „solidaritatea de neclintit” şi angajamentul său faţă de apărarea dreptului internaţional.

Rusia este izolata pe plan international

Mai are ca aliat doar Coreea de Nord, care ii și furnizează muniție de război, destul de imprecisă, la nivelul tehnologic al Coreei de Nord.

La conferința de pace din Elvetia, a fost adoptat un document in care se spune:

Carta ONU și „respectul pentru integritatea teritorială și suveranitate pot și vor servi drept bază pentru realizarea unei păci cuprinzătoare, juste și de durată în Ucraina”.

Documentul a fost semnat de 80 de state, printre care Serbia, Ungaria, Slovacia,. Aceste țari, mai îngăduitoare cu Rusia, au semnat documentul final de la conferința de pace din Elvetia, încă o dovada ca Rusia a rămas singură în plan internațional.

Nu cred că Rusia va mai rezista mult timp presiunilor economice şi militare occidentale, mai ales în zona producţiei de armament, unde nu mai are acces la tehnologiile moderne occidentale.

Este sigur că Rusia nu va risca un război nuclear, din care va ieşi învinsă. Putin nu este propangandist la tv-urile ruseşti, ştie de la serviciile de informaţii şi militare ruse până unde poate întinde coarda. O avea Putin vise imperiale, se crede țarul Petru Cel Mare, dar nici chiar ignorant nu este.

Nu este posibil ca o singură ţară să se opună întregii lumi civilizate, fapt înţeles şi de Viktor Orban, un susţinător al lui Putin:

„Armata rusă duce un război serios și dificil cu ucrainenii”. „Dacă rușii ar fi fost suficient de puternici pentru a-i înfrânge pe ucraineni dintr-o singură mișcare, ar fi făcut-o deja”. Capacitățile militare ale NATO le depășesc cu mult pe cele ale Ucrainei, prin urmare, este puțin probabil ca Rusia sau orice altă țară să lanseze un atac împotriva NATO”.