Când sunt prinşi la furat, un student e dat afară, un ministru face legile Educaţiei, iar un premier conduce guvernul. În România condusă de Iohannis şi PNL

În orice altă ţară civilizată, suspiciunile de furt intelectual care planează asupra ministrului Cîmpeanu şi asupra  premierului Ciucă ar fi condus la demisia acestora din funcţiile publice pe care le deţin, până la lămurirea suspiciunilor. Nu şi în România, unde preşedintele Iohannis are „toleranţă zero” la plagiat. Poate zero cu virgulă, când e vorba de protejaţii domniei sale.

Ministrul Cîmpeanu nu neagă ultima dezvăluire a ziaristei Emilia Şercan, dar susţine că nu reprezint furt intelectual, fiind vorba de un „îndrumător de lucrări practice”. Ministrul Cîmpeanu ar trebui să lase să se  pronunţe instituţiile statului în privinţa faptului dacă a plagiat, sau nu, în lucrările  ştiinţifice pe care le-a semnat.

În loc de această poziţie decentă, ministrul Cîmpeanu reacţionează altfel:

„Cei care lansează aceste acuze sunt un fel de habarnişti în domeniul educaţiei". „Pe cei care îşi doresc cu orice preţ să blocheze legile Educaţiei îi anunţ că nu vor reuşi să facă acest lucru chiar dacă amestecă un subiect de interes pentru milioane de copii şi tineri cu eventuale acuze la nivel personal”.

Ziarista Emilia Şercan desfiinţează aceste scuze, menţionând că legile 8/1996 şi 24/2006 protejează orice tip de creaţie, indiferent de forma de comunicare a acesteia.

Legile Educaţiei, proiectul „de suflet” al preşedintelui Iohannis

Ministrul Cîmpeanu a afirmat că există o rezistenţă la schimbare în sistemul de educaţie şi că „toate lucrurile care se pun, se pun în cheie politică, strict politică, strict politicianistă, nicidecum în interesul elevilor şi studenţilor", iar „cei care fac asta sunt dintr-o anumită perspectivă analfabeţi puri, dintr-o altă perspectivă analfabeţi funcţionali".

Adică elitele intelectuale ale ţării, toţi cei care au criticat dur în luna august proiectele legilor Educaţiei sunt „analfabeţi puri” sau „funcţionali”. Şi Liiceanu, Mircea Miclea, Nicolae Manolescu, Lazăr Vlasceanu, Eugen Simion, Theodor Paleologu, Cristian Preda, Adrian Papahagi, Alex Ştefănescu şi atâţia alţii din elita intelectuală românească.

Iar intelectuali „puri” şi competenţi să construiască legile Educaţiei sunt preşedintele Iohannis şi Sorin Cîmpeanu!

Legile Educaţiei au şanse minime să treacă de parlament în timp scurt

O lege organică de asemene importanţă necesită dezbateri parlamentare de cel puţin un an de zile. Mai ales după scandalul stârnit în perioada în care au fost în dezbatere publică. Partidele politice, inclusiv PSD, vor veni cu mii de amendamente, care trebuie dezbătute în comisii şi în plenul parlamentului. Dacă ministrul Cîmpeanu îşi face iluzii că proiectele sale vor trece prin parlament ca gâsca prin apa se înşeală amarnic. Chiar dacă va fi sprijinit de preşedintele Iohannis, din proiectul căruia a preluat enormităţi precum Bacalaureatul cu o probă la 8 discipline,  desfiinţarea filierei tehnologice şi multe altele fără legătură cu „interesul elevilor şi studenţilor”!

Astepam şi opinia CE, care a promis că va studia forma consolidată  a proiectelor de legi, după care îşi va formula părerea.

Mai presus de orice, să promovezi nişte legi care au stârnit respingerea majorităţii elitei intelectuale a ţării este o eroare gravă, care se va întoarce împotriva iniţiatorilor, Iohannis şi Cîmpeanu.

Cât are de pierdut PNL prin susţinere lui Cîmpeanu

Preşedintele Iohannis nu a scos o vorbă despre faptul că proiectele de legi ale Educaţiei au prevăzute cel puţin trei căi pentru a salva plagiatorii, şi care vor fi, probabil, menţinute în forma consolidată a legilor. Iohannis nu mai are nimic de pierdut, pentru că 2024 pleacă din funcţie şi nu-l mai interesează.

Conducătorii de frunte ai PNL îl susţin pe Cîmpeanu, ignorând că asta ar putea însemna și mai multe „cuie în coşciugul” alegerilor din 2024.

Ionuţ Stroe, purtător de cuvânt al PNL: ”Astăzi l-am ascultat foarte bine pe domnul ministru Sorin Cîmpeanu, din capul locului am înţeles că nu este voba de niciun plagiat”. 

Pentru dl Stroe, a-ţi pune semnătură pe 13 capitole scrise de alţii nu e plagiat. Dar ce o fi?

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, deputatul PNL Marilen Pirtea, acuzat la rândul său de plagiat, îi ia apărarea ministrului Sorin Cîmpeanu, în afacerea plagiatului: Nu s-ar include într-o zonă de plagiat.   Pirtea este consilier onorific al premierului Ciucă, acuzat şi acesta de plagiat în teza sa de doctorat.

PNL să nu creadă că toate aceste fapte şi date nu vor avea o influenţa foarte mare la alegerile din 2024. Deja USR şi Forţa Dreptei anunţă o moţiune simplă împotriva ministrului Cîmpeanu, cu dezbateri ample în parlament.

Premierul Ciucă este acuzat de plagiat, ministrul Cîmpeanu la fel, iar ministrul pune în legile Educaţiei paragrafe întregi care să îi facă scăpaţi pe cei acuzaţi de plagiat. „Analfabeţi funcţionali sau puri” sunt cei care nu ar înţelege că toate acestea au o legătură directă.

Din fericire pentru ţară şi nefericire pentru PNL, alegătorii români sunt mult mai inteligenţi şi pricepuţi în a face distincţia între hoţi şi oameni cinstiţi. Este greu de înţeles cum PNL acceptă să piardă procente însemnate la viitoarele alegeri, prin opţiunile cu care operează în aceste zile.