Ca și Rusia, Beijingul mizează pe ruptura euro-atlantică. Primul sondaj pe relația UE-SUA comandat de chinezi. China la zi
0În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea primului „sondaj privind relația dintre Europa și SUA” efectuat de Centrul de Cercetare al Global Times, potrivit căruia „dupǎ izbucnirea conflictului dintre Rusia și Ucraina, ȋncrederea europenilor ȋn SUA a scǎzut”. Este un material extrem de interesant, nu doar în sine, ci și ca orientare strategică a eforturilor de diplomație publică ale Chinei. Miza Beijing-ului, la fel ca miza Rusiei de dinainte de invazia din Ucraina, este ca tabăra occidentală să fie divizată, respectiv ca SUA și Europa să nu joace împreună pe marile mize globale. Evident, mai ales în ceea ce privește atitudinea față de China.
Primul „sondaj privind relația dintre Europa și SUA” efectuat de Centrul de Cercetare al Global Times: Dupǎ izbucnirea conflictului dintre Rusia și Ucraina, ȋncrederea europenilor ȋn SUA a scǎzut
Conflictul dintre Rusia și Ucraina, care durează de aproape un an, nu pare să ia sfârșit. Este considerat a fi cel mai mare conflict geopolitic din secolul XXI și, de asemenea, cel mai mare factor de incertitudine din 2023.
· Luȃnd ȋn considerare cǎ Europa este locul ȋn care a izbucnit conflictul, ce părere are populaţia Europei despre SUA, unul dintre actorii importanţi implicaţi ȋn aceastǎ luptă a secolului?
· Ce impact a avut conflictul dintre Rusia și Ucraina asupra relaţiei Europa-SUA?
· Va avea Washingtonul capacitatea și voinţa de a proteja Europa în cazul unei crize de securitate?
Fiind un subiect care ridică discuții și preocupări serioase, Centrul de Cercetare al Global Times (Global Times Research Center) a efectuat recent „primul sondaj privind relaţia dintre Europa și Statele Unite ale Americii”.
Rezultatele sondajului arată că majoritatea europenilor sunt nemultumiţi atât de propriile țări, cât și de relația dintre Europa și Statele Unite, fiind totodată pesimiști în ceea ce privește capacitatea și voinţa SUA de a proteja securitatea Europei. Aproape 80% dintre respondenți și-au exprimat sentimente de furie și de frustrare atunci când Statele Unite au profitat de conflictul dintre Rusia și Ucraina pentru a „șantaja” Europa din punct de vedere economic.
Explicație: Întrucât datele sunt rotunjite, există o diferență de ±1% între datele rezultate sumei și 100%.
Mai puţin de 10% dintre respondenți considerǎ cǎ Europa este pe deplin independentǎ
Sondajul efectuat de Centrul de Cercetare al Global Times s-a desfǎșurat ȋn perioada 23 noiembrie – 22 decembrie 2022, sub formǎ de chestionar online, formulat ȋn douăsprezece limbi, și a inclus patrusprezece țări - treisprezece ţǎri din Europa si o ţarǎ euro-asiaticǎ, Turcia. Sondajul s-a adresat persoanelor cu rezidenţǎ permanentǎ, cu vȃrstǎ de peste 18 ani, iar întrebările formulate au inclus securitatea europeană, relaţia dintre Europa și Statele Unite, dezvoltarea Europei etc. Cele treisprezece ţǎri selecționate acoperǎ toate părțile Europei, acestea fiind: Germania, Franţa, Regatul Unit, Italia, Spania, Elveţia, Polonia, Suedia, Belgia, Grecia, Ungaria, Serbia și Lituania. Totalul chestionarelor completate a fost de 7536.
În ceea ce privește relația dintre fiecare țară și Statele Unite, datele au arătat că, doar 12% dintre cei intervievaţi cred cǎ propria ţara este pe deplin independentǎ, 23% considerǎ cǎ cele două părți sunt parteneri egali, 39% considerǎ cǎ Statele Unite dominǎ parteneriatul bilateral, în timp ce 13% nu și-au exprimat opinia. Mai puțin de 10% dintre respondenți cred că țara lor domină relația cu Statele Unite sau că țara lor este pe deplin dependentă de Statele Unite. În plus, ȋn ceea ce privește relaţia dintre Europa și Statele Unite, mai puțin de 10% (8%) dintre respondenți consideră că Europa este complet independentă, ceea ce reprezintă un sfert din proporția de 32% dintre aceștia care consideră SUA ca fiind cele dominante. 32% dintre respondenții din cele 14 țări s-au declarat nemulțumiți în ceea ce privește relația dintre țara lor și Statele Unite, 29% dintre aceștia s-au declarat nemulțumiți, iar 39% neutri. În mod similar, 31% dintre respondenţi au fost nemulțumiți de relaţia dintre Europa și Statele Unite, mai mult decât cei 29% care au fost mulțumiți, iar alți 40% dintre respondenți au menținut o atitudine neutrǎ.
Sun Keqin, cercetător la Institutele de Relații Internaționale Contemporane ale Chinei (China Institutes of Contemporary International Relations, CICIR) și vicepreședinte al filialei germane a Asociației Chineze pentru Studii Europene, a declarat ȋn cadrul unui interviu acordat celor de la Global Times că relația actuală dintre Europa și Statele Unite a luat contur în timpul Războiului Rece, când Statele Unite au pus bazele unei relații în care Europa să fie dependentă de ele. Acest lucru a adus beneficii uriașe strategiei globale a Statelor Unite ale Americii, dar a dat naștere și principalei contradicții dintre Statele Unite și Europa – conflictul dintre dorința Americii de a controla Europa și dorința Europei de a fi independentă. Rezultatele obținute în urma sondajului aratǎ cǎ Europa are încă un drum lung de parcurs în căutarea independenței.
Zhang Jian, directorul Institutului de Studii Europene, din cadrul Institutelor de Relații Internaționale Contemporane ale Chinei, consideră că majoritatea respondenţilor din cele patrusprezece ţǎri sunt nemultumiţi de relaţia dintre țara lor, cât și de cea dintre Europa și Statele Unite, din cauza relației inegale pe termen lung dintre Statele Unite și Europa. „Statele Unite folosesc adesea „bullyngul” împotriva Europei, de exemplu „jurisdicția cu braț lung” asupra Europei. Administraţia Trump consideră Uniunea Europeanǎ un „competitor” al administraţiei Biden, iar introducerea „Legii de reducere a inflației” dăunează grav intereselor europene.
În urma datelor obținute din cele patrusprezece țări, la ȋntrebarea „Cum ai vrea să se dezvolte relația dintre țara ta și Statele Unite?” , 30% dintre respondenţi doresc să mențină statusul quo, 28% doresc o relație și mai apropiată de Statele Unite, iar 22% doresc mai multă independență. De asemenea, ȋn ceea ce privește dezvoltarea relațiilor dintre Europa și Statele Unite în viitor, 30% dintre respondenți doresc o apropiere a Europei de Statele Unite ale Americii, 26% doresc să mențină statusul quo, iar 25% vor ca Europa să fie autonomă. Mai exact, cu privire la aceste două chestiuni, mai mulți respondenți din Polonia, Suedia și Lituania și-au exprimat dorința ca țările lor și Europa să fie mai aproape de Statele Unite, Polonia deținând cele mai înalte procente, 56% și, respectiv, 53% .
„Din motive istorice, statele baltice, precum și alte țări din Europa Centrală și de Est au o relație mai strânsă cu Statele Unite ale Americii”, a explicat Sun Keqin. Cu toate acestea, pe termen lung, obiectivul strategic al Europei și al țărilor europene trebuie să fie urmărirea unei autonomii mai mari, iar stabilirea unei relații egale între Europa și Statele Unite este credința fermă și interesul țărilor europene după cel de-al Doilea Război Mondial.
Zhang Jian a reamintit că apropierea de Statele Unite va face din Europa o victimă a politicii externe agresive a acestora, ceea ce s-a reflectat pe deplin în varii cazuri din trecut. De exemplu, politica Statelor Unite în Orientul Mijlociu a făcut ca Europa să fie afectată de terorism și de problemele refugiaților, iar „Legea de reducere a inflației” a Statelor Unite a făcut Europa să se confrunte cu riscul dezindustrializării.
Jumătate dintre respondenți consideră că SUA „ar fi dispuse să protejeze securitatea Europei, dar, în realitate, s-ar putea să nu fie așa”
Conflictul dintre Rusia și Ucraina este cel mai mare conflict militar din Europa din secolul XXI, care a avut un impact psihologic puternic asupra oamenilor din toate țările. Potrivit rezultatelor sondajului realizat de Centrul de Cercetare al Global Times, mai mult de jumătate dintre respondenții din cele 14 țări consideră că Europa este „momentan în siguranță, dar se confruntă cu o criză”; aproape 30% dintre aceștia consideră că Europa este „nesigură”; 12% au declarat că este „sigură”; iar 6% au spus că nu sunt siguri. Dintre cei 17 factori menționați în chestionar, conflictul dintre Rusia și Ucraina (71%) este principalul motiv pentru care respondenții consideră că Europa se confruntă în prezent cu o criză sau cu o insecuritate, urmată de criza energetică (68%), creșterea prețurilor (63%), criza refugiaților (51%).
Wang Shuo, profesor la Facultatea de Relații Internaționale din cadrul Universității de Studii Străine din Beijing, a declarat celor de la Global Times că principalul factor din spatele multor crize din Europa este conflictul dintre Rusia și Ucraina și că izbucnirea acestuia se datorează în mare parte eșecului Occidentului, inclusiv al Europei, în gestionarea corectă a relațiilor cu Rusia și a instigării Statelor Unite.
Wang Shuo a subliniat că conflictul Rusia-Ucraina a scos la probleme existente deja de mult timp în Europa. Privind în profunzime, Europa încă se confruntă cu unele crize structurale pe termen lung precum diviziuni intensificate în Europa, impas în integrare și dependența excesivă a Europei de Statele Unite din punct de vedere al securității, limitându-și spațiul politicii externe și făcând dificilă obținerea autonomiei strategice. Încă de la începutul Războiului Rece, securitatea Europei a depins foarte mult de Statele Unite, însă tot mai mulți respondenți sunt sceptici cu privire la disponibilitatea Washingtonului de a proteja Europa.
La întrebarea „Credeți că Statele Unite ale Americii sunt capabile să protejeze Europa (din punct de vedere al securității)?”, doar 37% dintre respondenți au oferit un răspuns afirmativ, 40% consideră că Statele Unite „pot fi capabile”, 15% au declarat că SUA „nu sunt capabile ”, în timp ce 8% nu au fost siguri.
La întrebarea „În cazul în care țara dumneavoastră s-ar afla sub amenințare militară, credeți că Statele Unite vor lua măsuri imediate pentru a o proteja?”, doar 31% dintre respondenți au avut un răspuns afirmativ, peste 20% au avut un răspuns negativ, iar 40% dintre aceștia au răspuns cu „posibil”. În ceea ce privește întrebarea „Sunt dispuse Statele Unite să protejeze securitatea Europei?”, doar 27% dintre respondenți au spus „da”, 50% au considerat că Statele Unite „par să fie dispuse, dar, în realitate, s-ar putea să nu fie așa”, 13% au spus că Statele Unite „nu vor acest lucru”, în timp ce 9% dintre ei au declarat că „nu sunt siguri”.
Wang Shuo a declarat celor de la Global Times că rezultatele sondajului, menționate mai sus, arată declinul puterii și credibilității Statelor Unite. În ultimii ani, problemele interne ale acestora, precum polarizarea politică au dus la o scădere relativă a puterii Statelor Unite, iar hegemonia mondială a Washingtonului a fost slăbită. În acest context, aliații SUA sunt din ce în ce mai suspicioși cu privire la capacitățile Washingtonului. În același timp, politica administrației Trump „America First” a dus relația transatlantică dintre Statele Unite și Europa într-un proces de involuție. Washingtonul pretinde că protejează Europa, însă, în realitate sunt doar vorbe-n vânt. Nu i-a păsat niciodată de interesele aliaților lor. Acesta este un motiv important care a condus la scăderea încrederii europenilor în Washington.
77% dintre respondenți sunt nemulțumiți de prețul ridicat al energiei vândute de Statele Unite Europei
Condusă de Statele Unite, NATO continuă să se extindă spre est, îngrădind spațiul de securitate al Rusiei, ceea ce a dus la izbucnirea conflictului dintre Rusia și Ucraina și a determinat majoritatea europenilor să se declare nemulțumiți de Statele Unite.
Potrivit datelor sondajului, conflictul Rusia-Ucraina a făcut ca aproape 30% dintre respondenți să-și schimbe părerea față de Statele Unite „din bine în rău”, ba chiar și „în mai rău”. Cu toate acestea, aproximativ 20% dintre ei consideră că acest conflict le-a îmbunătățit părerea despre Statele Unite, în timp ce, un sfert dintre respondenți au declarat că nu există nicio schimbare. În plus, 37% consideră că conflictul dintre Rusia și Ucraina se va încheia în 2023, 15% în 2024, iar peste 30% dintre respondenți au spus că este dificil de prevăzut.
Izbucnirea conflictului ruso-ucrainean a cufundat Europa într-o criză energetică. Comparativ cu anii precedenți, 61% dintre respondenții din cele 14 țări au declarat că în 2022 costurile gazelor naturale au crescut. Peste 40% dintre respondenți au dat vina pe Rusia pentru criza energetică, aproximativ 20% dintre ei consideră că Uniunea Europeană și Statele Unite ar trebui să fie responsabile pentru aceasta, iar aproximativ 10% au pus vina pe seama NATO și a Ucrainei. Rezultatele arată că Rusia (29%) este considerată cel mai important pilar pentru securitatea energetică a Europei, urmată de Uniunea Europeană (27%), Agenția Internațională pentru Energie (24%) și Statele Unite (20%).
Discutând despre practica Statelor Unite de a profita de situație și de a vinde energie Europei la prețuri mari, 77% dintre respondenți au sentimente negative precum nemulțumire, furie, neputință și tristețe. Pentru multe companii europene care intenționează să se mute în Statele Unite din cauza conflictului ruso-ucrainean și a problemelor energetice, 27% dintre respondenți cred că „este foarte rău”, ceea ce reprezintă de aproape patru ori proporția respondenților care cred că „este foarte bine” (7%). Peste 20% dintre respondenți au spus că nu au auzit niciodată despre acest lucru, iar 19% au considerat că nu este nicio problemă. În plus, aproape jumătate dintre respondenți consideră că politicile și acțiunile SUA privind conflictul dintre Rusia și Ucraina vor avea un impact negativ asupra economiei europene, în timp ce doar 15% dintre respondenți susțin contrariul. Pentru ca unele țări europene să urmeze SUA în sancționarea Rusiei, 26% dintre respondenți consideră că aceasta a fost o mișcare „neînțeleaptă”, 23% cred că aceste țări au fost „forțate să se implice”, iar 24% dintre ei considerând aceste mișcări ca fiind „slabe”.
Zhang Chao, asistent de cercetare la Institutul de Studii Europene al Academiei Chineze de Științe Sociale, a declarat că rezultatele sondajului menționate mai sus arată că, în domeniul energetic și cel economic, între Europa și Statele Unite există diferențe de interese, care pot duce la schimbări în relația dintre Europa și Statele Unite în viitor.
Statele Unite ale Americii sunt distructive pentru autonomia strategică europeană
Dintre respondenții din cele 14 țări, 19% au considerat că urmărirea de către UE a autonomiei strategice ar avea un impact negativ asupra menținerii bunelor relații între Europa și Statele Unite, 45% au considerat că aceasta „poate” avea un impact negativ, iar 18% n-au fost de acord. Zhang Jian a declarat reporterilor de la Global Times că Statele Unite s-au opus întotdeauna autonomiei strategice a UE. Fostul secretar de stat american, Madeleine Albright a propus ca Europa, în construcția sa de apărare, să respecte trei principii: să nu se desprindă de NATO, nu să copieze NATO și să nu discrimineze țările NATO care nu fac parte din UE. Implicația este că apărarea europeană nu poate înlocui NATO, ci poate fi folosită doar ca supliment, oferind astfel o „bază teoretică” pentru ca SUA să intervină în dezvoltarea profundă a apărării Europei. Motivul pentru care Statele Unite obstrucționează drumul Europei spre obținerea autonomiei este că nu vor să-și piardă controlul și influența asupra Europei și că nu vor să reducă exporturile de arme către aceasta. Potrivit datelor sondajului, majoritatea europenilor admite că Statele Unite sunt distructive pentru autonomia strategică europeană.
În ceea ce privește politica externă, mai mult de jumătate dintre respondenții din cele patrusprezece țări sunt de acord să se implementeze o politică externă față de Rusia în interesul Europei. Dintre aceștia, aproximativ o treime dintre respondenți sunt de acord ca fiecare țară să adopte politici coordonate în interesul Europei, iar 20% dintre respondenți sunt de acord ca fiecare țară să implementeze în mod independent politici față de Rusia pe baza propriilor interese. În ceea ce privește politica Chinei, majoritatea oamenilor sunt de acord să implementeze o politică externă față de aceasta bazată pe interesele europene. Dintre aceștia, 31% sunt de acord ca „toate țările să adopte o politică externă coordonată față de China pe baza intereselor europene”, iar 21% au fost de acord că „toate țările ar trebui să facă și să pună în aplicare în mod independent propriile politici externe față de China, bazate pe propriile interese naționale”.
Zhang Jian a declarat celor de la Global Times că datele menționate anterior arată că oamenii din diferite țări înțeleg clar faptul că Statele Unite constrâng Europa să aleagă părți în probleme externe și o folosesc pentru a-și menține supremația. Cu toate acestea, măsurile de izolare implementate împotriva Chinei și a Rusiei au afectat și interesele Europei, ducând la o inflație ridicată în Europa, penurie de energie și „golirea” industriei manufacturiere. Prin urmare, poporul european speră că guvernul nu va urma orbește măsurile, ci va continua să formuleze politici externe bazate pe propriile interese. În același timp, conform opiniei publice de mai sus, sentimentul de independență al Europei este în creștere, dar ceea ce nu poate fi ignorat este că independența europeană se confruntă în continuare cu rezistența multor părți, cea mai mare rezistență venind din partea Statelor Unite. Intenția Washingtonului de a subordona Europa strategiei sale globale este foarte clară, așa că va face tot posibilul să împiedice Europa să obțină independență strategică. Statele Unite pot profita de dependența unor țări europene de securitatea sa pentru a împiedica UE să formeze o politică unificată.
Sursa: aici
Echipa de traducători a Centrului de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul ISPRI: Paula Toma (coordonator proiect „China la zi”), Diana Ghinea, Cristian Oancea și stagiarii Miruna Petraru și Ruxandra Apopei.
Se încarcă comentariile...
