Blinken spune că 90% din ajutorul financiar american pentru Ucraina a fost cheltuit în SUA! Și UE? Dar România?

Principiile ca principiile, dar totul până la bani! Regulă fundamentală în orice timp, în orice societate și acum producătoare de scandaluri, tensiunii și rupturi foarte evidente în mai multe țări din blocul occidental atunci când este vorba despre continuarea ajutorului dat Ucrainei, „cât de mult timp va fi nevoie”. Sume amețitoare. Pe ce s-au cheltuit banii respectivi, banii contribuabilului american și pe ce se vor cheltui banii europeni, acel ajutor de peste 50 de miliarde de Euro, extrem de probabil a fi adoptat în urgență la Summit-ul extraordinar5 care va fi organizat special în acest sens în luna ianuarie?

Întrebarea începe să aibă un răspuns în spațiul american, fie și numai că Administrația Biden se află cub presiunea de a oferi explicații foarte precise la acuzațiile la fel de precise venite din parte conservatorilor care, după cum știți, au blocat ajutorul suplimentar solicitat de Casa Albă în sprijinul Ucrainei și Israelului.

Secretarul de stat Anthony Blinken a venit cu o precizare extrem de interesantă și în spiritul pragmatismului care place atât de mult oamenilor de afaceri sponsori de diferite campanii electorale. A lăsat altora discursurile patetice despre solidaritate și a vorbit în clar despre ceea ce doare cel mai tare, încercând să liniștească opinia publică: a afirmat că 90% din asistența financiară alocată de SUA în favoarea Ucrainei este cheltuită în interiorul SUA „aducând un beneficiu lumii afacerilor din SUA, comunităților locale și totodată întărind baza industriei de apărare americane...dacă vă uitați la investițiile pe care le-am făcut în apărarea Ucrainei pentru a face față agresiunii rusești, veți vedea că 90% din asistența în domeniul securității pe care am oferit-o a fost făcută aici în SUA cu capacitățile noastre industriale...iar asta a produs mai multe locuri de muncă, mai multă creștere a economiei noastre”.

În SUA, este limpede că, din motive electorale, democrații nu pot abandona linia de până acum în favoarea Ucrainei, chiar dacă trebuie să găsească (și nu e greu) generali care să explice cauza pentru care Rusia nu este încă îngenuncheată și motivul pentru care ofensiva ucraineană se ofilește sub gerul iernii.

În acest condiții, ce vor decide europenii? 

Este acum mai evident ca niciodată că viitoares decizie a Summit-ului din ianuarie va fi una politică deoarece, din punct de vedere strict practic, discursul de tip Blinken nu poate fi folosit în prezent, fie și numai pentru că rămâne încă teorie visul de a vedea o piață comună europeană pentru industria de apărare, cu producție comună pe bază de contracte negociate în comun. În speranța că vor exista vreodată contracte fabuloase pentru reconstrucția Ucrainei (inclusiv a industriei de apărare), liderii europeni, veți vedea concluziile Summit-ului care circulă acum între diverse cancelarii, politicienii europeni se zbat acum să găsească o formulă care să permită ignorarea unui veto depus de Ungaria și care, la reuniunea șefilor de state și guverne de la Bruxelles, nu a permis să se meargă mai departe pentru alocarea sumei de 50 de miliarde de Euro promisă deja Kievului.

Ce e de făcut? Dacă opoziția inițială a venit de la Viktor Orban, tot el vine acum cu soluția: „Nu se poate problema ca Ungaria să poată fi ocolită în luarea deciziilor în multe domenii. Acum au posibilitate s-o facă și în acest caz” – a spus primul ministru al Ungariei, sugestie ca liderii celor 26 de State Membre rămase în joc să decidă o măsură comună în favoarea Ucrainei.

Doar aparent o soluție, căci Orban sugerează de fapt deschiderea unei probleme care conține o certă sămânță de scandal: un asemenea decizie, a spus el, NU trebuie să fie confundată sau inclusă în vreo formă oarecare în propunerea de buget multi-anual al UE. Pe cale de consecință, dacă va fi vorba despre o decizie politică în afara alocației bugetare de care dispune UE, atunci aceasta va trebui să provină dintr-un fond separat, creat special de statele respective printr-o eventuală contribuție suplimentară. Orban a sugerat că acest tip de soluție ar fi fost propusă de Cancelarul german Olaf Scholz.

Posibil ca negocierile de acum să curgă în favoarea Ungariei care mai are încă fonduri de 21 miliarde Euro blocate de Bruxelles după ce obținuse foarte de curând 11 miliarde. Și se spune că asta ar fi motivat interesul lui Orban de a merge la o cafea pentru a nu bloca prin veto decizia politică privind Ucraina și R.Moldova. Dar dacă rămâne pe poziții și Ungaria se opune oricărei soluții ca banii pentru Ucraina să vină din bugetul european?

Ce vor decide liderii europeni? Este limpede că nu toate Statele membre se află în aceeași situație excepțională de dezvoltare economică pe care mizează România în proiecția bugetului său național și atunci vor trebui să motiveze în fața opiniilor lor naționale de ce vor vota contribuții suplimentare pentru un fond separat așa cum sugerează Viktor Orban. Oricum ar fi, poate ar fi cazul ca Parlamentul României să discute și să decidă asupra plafonului financiar de angajament al României, cel pe care Președintele Iohannis să-l negocieze la Summit-ul extraordinar privind pachetul de 50 de miliarde de Euro în favoarea Ucrainei.

Sau nu și, conform obiceiului, aflăm după ce au decis ceilalți.