Bacalaureatul, încercarea a doua: Ce șanse au copiii cărora școala nu le mai dă nicio șansă?
0O zicală veche românească spune că „toamna se numără bobocii”, în ultimii ani însă pare că vară se numără copiii pe care sistemul de educație i-a lăsat în urmă. Copiii pe care pare că vrem să nu-i mai vedem deloc în statistici, pentru că ne „încurcă” aparența unui rezultat bun.
În 2024, la nivel național, s-a înregistrat cea mai ridicată rată de promovare la Bacalaureat din ultimii 14 ani. Cu toate aceste, realitatea arată așa: mai mult de jumătate dintre elevii înscriși în anul 2012 în clasa I NU au promovat Bacalaureatul. În plus, peste un sfert dintre elevii din mediul rural nu au reușit să promoveze. Doar 73,6% dintre elevii din mediul rural au promovat examenul, comparativ cu 85,7% elevi din mediul urban care au reușit să promoveze Bacalaureatul.
Ce s-a întâmplat cu o jumătate de generație? Unde îi găsim pe acești copii și cum îi ajutăm să-și continue și să finalizeze acest ciclu educațional? Și, cel mai important, vrem oare cu adevărat să-i ajutăm?
Bacalaureatul, încercarea a doua: Sesiunea 2 începe pe 8 august
Peste 20.000 de elevi sunt așteptați să dea Bacalaureatul din nou începând cu 8 august, când începe sesiunea a doua. Ar putea fi o a doua șansă pentru elevii care nu au reușit la începutul acestei veri, din păcate însă, nu le dăm acestor copii...nicio șansă.
România pare că nu are cultura gestionării unei nereușite. Am văzut cu toții rezultatele, am celebrat reușitele și am criticat eșecul, desigur s-au căutat vinovații și, mai apoi, toată lumea și-a văzut de vară. Însă extrem de mulți copii au trecut prin poate cel mai traumatizant moment al vieții lor. Eșecul nepromovării examenului de Bacalaureat poate fi extrem de greu de gestionat de elevi și familiile lor. Reacțiile exagerate ale părinților, școlii, societății în general poate spori stresul, anxietatea pe care elevul o simte și sentimentul că orice șansă pe care ar putea să o aibă devine nulă. Încrederea în sine a adolescentului este extrem de mică și nimeni nu pare că mai găsește o soluție. În cazul în care elevul nu are o familie pregătită emoțional și financiar pentru a gestiona acest moment, încercarea a doua de a promova examenul pare una extrem de dificilă.
Ce face școala în aceste situații?
Avem următoarea situație: peste 20.000 de copii care au încercat să dea Bacalaureatul, dar nu au reușit și se pregătesc pentru cea de-a doua sesiune. Copii cu încrederea în sine la pământ, stresați, familii care nu știu cum să-i ajute și să găsească soluții. Și ne gândim, evident, ce ar trebui să facă școala în aceste situații? Pare că soluții sunt acolo, evidente, simple.
Probabil că psihologii, consilierii școlari oferă consiliere gratuită elevilor care nu au luat examenului pentru a-și gestiona emoțiile. Probabil se fac sesiuni de consiliere de grup, pentru ca acești copii să simtă că nu sunt singuri. Poate chiar sunt aduși tineri care au luat Bacalaureatul din a doua încercare, pentru a-i motiva pe cei care sunt acum în această situație. Mai apoi, probabil că se fac sesiuni de educație parentală pentru familiile acestor copii – pentru a fi mai ușor în familie de gestionat situația și a ne concentra pe soluții.
Și, bineînțeles, extrem de important, probabil că profesorii școlii fac pregătire pentru materiile de examen, la școală, în mod susținut și gratuit.
Pare că nu avem cum să-i lăsăm pe acești copii singuri, nu-i așa? Adevărul extrem de trist este că, din păcate, exact asta facem. Extrem de puțini copii au avut acces la pregătire, de cele mai multe ori contra cost, consilierea psihologică este aproape inexistentă, profesorii au intrat deja în vacanță și, cel mai trist, am vorbit cu elevi care ne-au spus că profesorii i-au descurajat și le-au transmis că este imposibil să se pregătească în această perioadă și să promoveze examenul.
Ne condiționăm copiii pentru eșec
Elevii care au avut norocul să primească ajutor sunt fie cei susținuți de familii cu posibilități, fie cei susținut de profesori pe cont propriu, fie de ONG-uri.
Elevii din programul Vreau în clasa a 9-a susținut de fundația World Vision România care fie nu au intrat în examenul de Bacalaureat pentru că au avut corigențe, fie au susținut examenul și nu au promovat au rămas în centrul intervenției de la nivelul programului, iar activitățile susținute cu aceștia au constat în:
· Pregătire suplimentară individualizată la disciplinele din cadrul examenului, pentru consolidarea sau dobândirea informațiilor esentiale pentru obținerea unui rezultat favorabil;
· Susținere/ consiliere individuală pentru creșterea încrederii în sine, gestionarea emoțiilor negative, înscrierea și participare la examen. Așa cum am spus mai sus, tinerii se simt de multe ori demoralizați, rușinați și există în permanență riscul de a renunța efectiv la examen; in permanenta exista riscul de a renunta efectiv la examen);
· Orientare vocațională – discuții individuale care au ca scop conturarea unui plan clar după Bacalaureat, plan ce vizează fie înscrierea într-o formă de învățământ sau angajarea.
În esență, pentru a construi un plan real de intervenție, trebuie să vorbim cu acești tineri. Să le ascultăm provocările, să le înțelegem emoțiile, să avem încredere în ei. Să le dăm, real, o șansă.
Reiau: jumătate dintre copiii care au intrat în clasa I în 2012 nu au luat Bacul, iar această statistică scoate în față o problemă sistemică - abandonul școlar. După ce un copil abandonează școala, dacă l-ai pierdut din sistemul de educație o perioadă lungă de timp, reintegrarea poate fi extrem de dificilă și este nevoie de o schimbare de mentalitate. Măsurile trebuie luate imediat, trebuie văzute cauzele, nu doar efectele și ar trebui să fie una dintre misiunile principale a școlii și a profesorilor. Lucrurile nici nu se întâmplă, nici nu se schimbă peste noapte.
Ce se întâmplă, însă, cu tinerii care nu iau Bacul? Au ei șanse?
Elevii care nu iau Bacalaureatul se pot angaja în domenii care nu presupun calificare sau au varianta unor cursuri de calificare de scurtă durată. În plus, există și facultăți care nu solicită pentru admitere diploma de Bacalaureat, dar examenul trebuie luat până la finalizarea facultății.
Există opțiuni și, cu siguranță, trebuie să le prezentăm și trebuie să-i ajutăm pe acești tineri. Cu toate acestea, diploma de Bacalaureat este, de multe ori, șansa pentru ca acești elevi să-și atingă potențialul și este important să nu-i uităm, să nu închidem ochii, să nu-i vedem ca pe cifre într-o statistică pe care am vrea să o ștergem.
Ar trebui ca la nivel de sistem să ne schimbăm optica cu privire la nepromovare. Să trecem de la frica de eșec la orientatea către soluții. Pentru acest lucru, însă, este important să le dăm copiilor o șansă reală.
Pentru că fiecare copil și tânăr o merită.