Baba şi Ciucurencu, surprizele topului în ultimele şase luni

Corneliu Baba, cu 21 picturi, şi Alexandru Ciucurencu, tranzacţionat cu 22 de lucrări, se află la intersecţia celor mai atractive segmente ale pieţei de artă.

Pictori clasici, după unele criterii, sau artişti contemporani, după alte criterii, Corneliu Baba şi Alexandru Ciucurencu au fost deosebit de tranzacţionaţi în ultima perioadă, în clasamentul la şase luni ei fiind poziţionaţi în top 5, după Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza şi Rudolf Schweitzer-Cumpăna. Cele 43 de opere (ale ambilor artişti) reţin atenţia nu doar prin volum, ci şi prin valoare, pentru ambii pictori fiind stabilite în ultimul an noi recorduri personale.

Născuţi în 1903, respectiv 1906, Alexandru Ciucurencu şi Corneliu Baba sunt totuşi consideraţi reprezentanţi ai picturii contemporane, în condiţiile în care termenul este folosit imprecis atât în România, cât şi în străinătate. Prin tradiţie, marile case de licitaţii păstrează termenul cu sensul de „pictori postbelici“, impus în anii ’70-’80, iar eticheta rămâne încă ataşată unor autori ca Mark Rothko, Andy Warhol, Pablo Picasso şi chiar Jackson Pollock. În România, casele de licitaţii alătură şi descrierea de „postmodernism“ în numele sesiunilor organizate pe acest segment, justificând astfel de ce în selecţie intră opere de Vânătoru, Ciucurencu şi Ţuculescu, dar nu şi unele semnate de contemporanul lor, Schweitzer-Cumpăna.

Noi recorduri personale

În cursul lui 2012, cea mai importantă creştere a fost aceea a artei contemporane. Interesul mărit pentru acest segment (singurul deschis şi spre tranzacţionarea internaţională) a favorizat numele cu cea mai mare notorietate, fie că a fost vorba despre tineri, ca Şerban Savu şi Florin Chiuariu, sau nume impuse de dinainte de 1989, ca Ştefan Câlţia şi Sorin Ilfoveanu.

Cuprins în asemenea licitaţii datorită stilului său modernist, Ciucurencu a fost primul care a stabilit un nou record personal. În urmă cu şase luni, tabloul „Jucătoarea de şah“ s-a vândut cu 60.000 de euro, aproape dublu faţă de recordul anterior, care era de 32.000. Au urmat alte 20 de uleiuri, dintre care 9 cu preţuri de peste 10.000 de euro. În total, din octombrie s-au vândut opere de Ciucurencu în valoare de 222.000 de euro.

De cealaltă parte, Baba a atins vârful în decembrie, când pânza „Spaime“ a fost cumpărată cu 50.000 de euro, cu 10.000 mai mult decât recordul precedent. În total, în perioada octombrie
2012-martie 2013 au fost vândute 22 de picturi de Baba şi 13 lucrări de grafică, cifra de afaceri fiind de 291.000 de euro. 10 uleiuri au avut preţuri finale cu cinci cifre, iar o acuarelă (crochiul pentru o pictură clasată în Patrimoniul Naţional) a atins 7.000 de euro. (Alexandru Ciucurencu, „Jucătoarea de şah“ / „Fată cu tabla de şah“ (1941), 60.000 de euro în Licitaţia Internaţională de Artă România-Moldova FOTO: Artmark)

Clasici printre contemporani

Artiştii în viaţă nu pot fi clasificaţi în Patrimoniul Naţional, ceea ce îi face pe Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu şi Ion Ţuculescu centre de maxim interes în selecţiile de artă contemporană şi postmodernă.

Dispărut în 1977, Alexandru Ciucurencu are 27 de opere clasificate (inclusiv „Jucătoarea de şah“, tablou ce a făcut parte din colecţia de la Muzeul Naţional de Artă). Corneliu Baba (d. 1997) este prezent cu 12 opere în Patrimoniu.

Cifrele sunt unele extrem de importante pentru piaţa de artă, ordinele de clasare fiind cel mai important certificat de valoare (inclusiv financiară) pe care colecţionarii îl pot obţine, iar certitudinea că, mai devreme sau mai târziu, operele în cauză vor ajunge în proprietatea unui muzeu, le conferă volatilitate şi o valoare marginală sporită.(Corneliu Baba, „Sfârşitul piesei“, 30.000 de euro în  Licitaţia de Avangardă şi Expresionism, februarie 2013)