Astăzi se lansează prima Strategie europeană anti-sărăcie. Mișcare propagandistică sau disperare reală?

Curioasă dar extrem de semnificativă coincidență: o strategie care se lansează exact pe tema care, exacerbată dincolo de orice limită de nepriceperea de guvernare a lui Ilie Bolojan și guvernului său, a arătat care pot fi dimensiunile crizei sărăciei în țara care ajunsese să fie dată drept exemplul negativ cel mai des folosit pentru a argumenta necesitatea de a se lua măsuri coordonate în spațiul european.

FOTO Pixabay

În România știm ce lasă în urmă Bolojan, dar ce se întâmplă în UE? Sunt lucrurile într-adevăr atât de grave? Cifrele statistice dau un răspuns nemilos: în 2024, la nivelul UE, cel puțin 93,3 milioane de oameni se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, adică echivalentul a 21% din totalul populației, situație de criză care a crescut exponențial datorită efectelor nefaste ale războiului pornit de SUA/Israel împotriva Iranului. . Mai mult chiar, aceleași statistici consemnează că, la nivelul UE, există 19,5 milioane de copii în zona sărăciei sau excluziunii sociale, adică unul din patru copiii din UE.

Documentul ce va fi prezentat peste câteva ore va avea 15 pagini și are ca scop fundamental reducerea fenomenului sărăciei în UE cu cel puțin 15 milioane de persoane (dintre care cel puțin 5 milioane de copii) până în 2030. Se proiectează o acțiune etapizată :

• iunie 2024- primul trimestru 2026 – lansarea de consultări interne
• aprilie-octombrie 2025, consultările se vor concentra pe discuțiile cu partenerii externi relevanți, în paralel cu un apel la contribuții și o consultare publică care se va ține în perioada mai-august 2025
• în primul trimestru din 2025 este prevăzută publicarea noului plan de acțiune pentru sectorul european al drepturilor sociale

Ne interesează? Cred că este nevoie să se întâmple asta deoarece nu degeaba a fost răsturnat un guvern care nu a știut decât să taie exact în zona celor mai puțin apărați de societate și de furtunile vieții și asta ne-a așezat în ultima perioadă pe un tragic loc fruntaș în UE: statisticile europene arătau că riscul de sărăcie și excluziune socială era doar în Bulgaria mai înalt ca la noi (30,3%), urma România cu 26,9%, Grecia cu 26,9% și 26,8% în Spania. Și nivelul era de doar 11,3% în Republica Cehă, 14,4% în Slovenia și 15,4% în Olanda.

Ce se va întâmpla în realitate? Va rămâne totul la nivelul unor declarații de intenție frumoase precum cele conținute în Strategia Parlamentului European https://www.lemediasocial.fr/la-strategie-du-parlement-europeen-pour-eradiquer-la-pauvrete-d-ici-2035_LFV2oI ce se ambiționează să facă să dispară sărăcia din Europa până în 20235?

Sau, cine știe, presimțind că reacția populației europene va începe să semene cu cea din România, combinație de frustrări, nemulțumiri și neîncredere în promisiunile partidelor clasice, Comisia Europeană va fi convinsă că este urgent să fie recanalizate fonduri către sectoarele care interesează pentru rezolvarea problemei dramatice a locuințelor pentru tineret, locurilor de muncă și, în mod egal, creșterea serviciilor destinate populației de vârsta a treia. Facă nu, exact ca la noi în ultima perioadă, nemulțumirile se vor aduna rapid și asta se va traduce în schimbarea dramatică a intențiilor de vot și ruperea, poate definitivă, a echilibrelor tradiționale de pe scenele politice.

În acest context, moțiunea reușită PSD-AUR poate fi un semnal interesant nu numai pentru România care avea nevoie de o schimbare, ci și pentru sensul în care, cine știe, s-ar putea reconfigura politicile europene.