Armele chinezeşti, ultima speranţă a lui Putin. Speră degeaba...
0Este clar că Putin încearcă la întâlnirea cu Xi Jinping, preşedintele Chinei, să obţină armament letal, fără de care nu are nicio şansă de a continua războiul din Ucraina. În timp ce Ucraina este alimentată de NATO şi alte ţări cu muniţie şi echipamente militare, mergând până la avioane de luptă, Rusia este supusă la sancţiuni şi embargou, se prăbuşeşte fără ajutoare de la ţări „prietene”.
Serviciile de informaţii, inclusiv cele ucrainiene, sunt de acord că până în prezent China nu a acordat ajutor militar Rusiei. Cel mult economic şi comercial. Şi China beneficiază de petrolul rus la preţuri extrem de avantajoase. Dar nu se compară piaţa chineză, spre care nici nu există din Rusia conducte de mare capacitate, cu piaţa europeană. China are interesul de a ţine în echilibru relaţia sa cu Rusia, cu care are o graniţă de 4300 de km. Mai are interesul ca Rusia să termine vlăguită economic şi militar conflictul cu Ucraina, pentru a-şi putea extinde influenţa în zona asiatică a Rusiei. Şi a mizat corect, Rusia îşi pierde influenţa în marile ţări asiatice, foste în sfera URSS.
Economia Chinei depinde esenţial de pieţele de desfacere din Europa şi America, aşa că nu are niciun interes să rişte un embargou asupra produselor sale, situație în care s-ar prăbuşi economic, sau ar da înapoi cu mulţi zeci de ani. Așa că nu va risca să acorde armament Rusiei
Este şi motivul pentru care nu a invadat Taiwanul, o insulă mult mai legată de China, decât este Ucraina de Rusia. Ştie că ar intra în conflict militar şi economic cu America, fapt care nu-i convine deloc. Şi investiţiile americane în China au contribuit decisiv la progresul economic remarcabil al Chinei, din ultimii zeci de ani.
Va schimba vizita lui Xi la Moscova această poziţionare a Chinei?
Puţin probabil. China este o putere mondială, Rusia nu este, în ciuda viselor exotice ale lui Putin şi Medvedev. Cum am spus de multe ori, puterea mondială este decisă de puterea economică, financiară, comercială, de inovare tehnologică, şi abia la urmă de puterea militară. Rusia nici putere militară convenţională nu are, cum se vede de un an în Ucraina. Doar puterea nucleară, care este cu două tăişuri, pentru că distruge definitiv şi Rusia. Putin a mizat că lumea liberă se sperie de forţa sa nucleară. A mizat prost.
Xi a spus de la începutul războiului că nu este de acord cu încălcarea suveranităţii unui stat independent şi că este necesară respectarea integrităţii teritoriale a tuturor statelor. Nu a condamnat în mod expres invazia Rusiei în Ucraina, ca să-şi păstreze relaţia comercială cu Rusia.
Declaraţia lui Xi după ce a ajuns la Moscova spune multe:
"China este pregătită să rămână ferm alături de Rusia în favoarea unui "adevărat multilateralism" şi a unei "multipolarităţi” în lume.
Nicio vorbă despre actualul conflict militar în care este angajată Rusia.
Planul de pace în 10 puncte propus de China vrea să împace toată lumea, dar a fost respins de Ucraina şi America, pentru că nu conţine în mod expres eliberarea teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia.
Nu cred că Putin speră să „prindă” la Xi declaraţiile sale aberante că „Rusia a fost atacată de Ucraina şi de occident”, când de fapt lucrurile au stat exact pe dos.
Mai rămâne posibilitatea ca Xi să reuşească să-l convingă pe Putin, refuzând în mod explicit ajutor militar cu arme letale, ca acesta să consimtă la o încetarea războiului prin retragerea din teritoriile ocupate în Ucraina.
Faptul că Rusia nu reuşeşte să ocupe Bahmut de luni de zile, că ucrainenii au lovit cu drone în Crimeea un transport feroviar de rachete de croazieră „Kalibr NK”, că armata ucrainiană pregăteşte o contraofensivă majoră împotriva trupelor ruse de ocupaţie, că 17 ţări europene, printre care şi România, se pregătesc să cumpere pentru Ucraina un milion de obuze, trebuie să-l fi pus pe gânduri pe Putin. Iar China, cu adevărat o putere mondială, cu relaţii bune cu Rusia, este cea mai în măsură să gireze un acord de pace acceptabil Ucrainei. Faptul că după vizita la Moscova este posibilă o convorbire a lui Xi cu Zelenski, întăreşte această idee. Altfel, nu s-ar fi deplasat Xi la Moscova doar pentru a da mâna cu Putin şi a mânca îngheţata rusească.
O posibilă soluţie ar fi, de exemplu, încetarea focului, urmată concret şi etapizat de retragerea trupelor ruseşti din Ucraina, cu negocierea simultană a unor garanţii de securitate pentru Rusia şi Ucraina.
În concluzie
Rusia este la capătul puterii militare şi economice, iar China este în poziţia ideală de a negocia oprirea războiului, printr-o mediere în care să ţină cont de ambele părţi, Rusia şi Ucraina. Timpul trece împotriva lui Putin, el ştie acest lucru, şi va fi dispus acum să accepte soluţia de pace înaintată de China.
LE.
Liderii fostelor republici sovietice din Asia Centrală au fost invitaţi de către preşedintele chinez Xi Jinping - în mai - la un prim summit ”China-Asia Centrală”, în contextul în care Beijingul şi-a consolidat amprenta în această regiune, în care fosta putere tutelară rusă - împotmolită în Războiul din Ucraina - este contestată, relatează AFP.
Xi Jinping îi invită pe conducătorii Kazahstanului, Kîrgîzstanului, Uzbekistanului şi Tadjikistanului, în mai, la ”primul summit China-Asia Centrală”.