Alegerile germane în cifre: o ţară divizată
0
Cine pe cine a ales în Germania, unde şi de ce? Şi, în comparaţie cu scrutinele anterioare, ce alegători s-au răzgândit şi au votat de data aceasta cu un alt partid? O privire de ansamblu.
Unde este puternic fiecare partid în parte?
Germania a fost o ţară puternic divizată în ceea ce priveşte opţiunea de vot. La o analiză a celui de-al doilea vot, dat partidelor, după care se calculează cota de mandate a fiecărei formaţiuni în Bundestag, reiese următoarea imagine: în linii mari, conservatorii de la CDU şi CSU au dominat în sudul Germaniei şi în părţi din vestul ţării, în restul teritoriului s-a impus SPD, mai puţin în partea sudică din estul Germaniei, care este fieful AfD. Ecologiştii sunt preferaţi în special în marile oraşe şi în centrele universitare de pe tot cuprinsul Republicii Federale.
Astfel, aproape întreaga Bavarie rămâne bastionul CSU (Uniunea Creştin-Socială), chiar dacă această formaţiune a obţinut la alegerile de duminică rezultatul ei cel mai slab din 1949 încoace. Singura excepţie este capitala bavareză München, unde verzii ecologişti au devenit forţa politică numărul unu. Landul Baden-Württemberg, din sud-vestul Germaniei, cu un guvern regional condus de ecologişti, a votat în mare parte cu CDU. În acest land, ecologiştii s-au impus în oraşele universitare Freiburg, Tübingen şi Heidelberg, unde se află un număr mare de alegători tineri.
Partidele câştigătoare la cel de-al doilea vot, în funcţie de circumscripţia elecorală
Interesantă este situaţia din cel mai populat land german, Renania de Nord-Vestfalia, care este condus de o alianţă regională formată din CDU şi FDP. Acest land este considerat, din punct de vedere social şi economic, un fel de Germanie la scară mai mică. Aici, SPD este puternic în regiunea Ruhr, fost mare centru industrial al Germaniei; în regiunile rurale ale NRW, partidul preferat este însă CDU.
Landuri roşii sunt Mecklenburg-Pomerania Anterioară şi Brandenburg, unde SPD a înregistrat cele mai bune scoruri în toate secţiile de vot. O situaţie similară s-a înregistrat preponderent şi în landurile Schleswig-Holstein şi Saxonia-Anhaltină.
Fenomenul AfD
Alternativa pentru Germania a pierdut voturi la aceste alegeri, mai ales în vest fiind sub 10%. Dar s-a menţinut centura populistă de dreapta din sud-estul Germaniei: AfD domină aproape total în Saxonia, la fel ca în sudul landului Turingia şi în extremitatea sudică din Saxonia-Anhaltină.
În Saxonia, land guvernat de CDU, AfD a fost de departe cel mai puternic partid: aproape fiecare al patrulea alegător a votat cu AfD, în timp ce CDU a căzut chiar pe locul trei, în urma SPD. Şi în Turingia locul întâi a revenit AfD.
Cine a obţinut mandate directe şi unde?
Şi la mandatele directe, obţinute prin primul vot, dat unor candidaţi individuali, imaginea este asemănătoare cu cea de la al doilea vot, cel pentru listele partidelor. De remarcat este că Partidul Stângii a obţinut trei mandate directe, două la Berlin şi unul la Leipzig, ceea ce i-a permis să intre totuşi în Bundestag, chiar dacă la al doilea vot a obţinut doar 4,9%, ratând cu puţin pragul electoral de 5%.
Partid câştigător pe circumscripţie elecorală, în funcţie de primul vot
Robert Habeck, co-preşedinte al Verzilor ecologişti, a câştigat la Flensburg-Schleswig, în nordul Germaniei, fiind primul mandat direct obţinut de ecologişti în landul Schleswig-Holstein. Candidata ecologiştilor, Annalena Baerbock, a pierdut în fieful ei electoral din Potsdam, în landul Brandenburg, dar a avut un rival puternic în persoana candidatului SPD, Olaf Scholz. Candidatul CDU/CSU la funcţia de cancelar, Armin Laschet, nu s-a înscris în nicio circumscripţie electorală.
CDU a suferit însă înfrângeri amare în landurile Saxonia, Turingia şi parţial Saxonia-Anhaltină, unde numeroase mandate directe au revenit AfD. 16 circumscripţii electorale au fost câştigate de Alternativa pentru Germania. Şi ecologiştii au obţinut tot 16 mandate directe, dar, spre deosebire de AfD, răspândite pe tot teritoriul german.
De ce au ales oamenii un partid anume?
În ansamblu, temele decisive la vot au fost siguranţa socială, mediul şi clima, precum şi economia şi piaţa muncii. Dar, în funcţie de preferinţa pentru un partid sau altul, greutatea acestor teme în decizia de vot a variat considerabil.
Ce temă joacă rolul principal în decizia Dvs de vot?
Alegătorii conservatori au considerat importante temele economice, fiind mai puţin interesaţi de cele climatice şi de mediu. Electoratul ecologist a pus accent în proporţie de peste 80% pe politica de protecţie a climei şi mediului înconjurător. Alegătorii SPD şi ai Stângii au fost preocupaţi mai ales de siguranţa socială. În fine, cei care au ales AfD au fost foarte interesaţi de subiectul migraţiei.
Migraţia în rândul electoratului
Nu întotdeauna susţinătorii unui anumit partid au rămas alături de formaţiunea "lor", ci au "migrat" spre un alt partid.
Alegătorii pierduţi şi cei câştigaţi de CDU la alegerile generale din 26.09.2021
Foarte afectată de acest fenomen a fost mai ales Uniunea Creştin-Democrată (CDU). 1,5 milioane din alegătorii CDU au preferat de data aceasta SPD, un milion din foştii susţinători ai creştin-democraţilor au votat acum cu ecologiştii şi alţi aproape 500.000 cu FDP. În plus, alţi 500.000 din foştii alegători ai CDU nu au mai votat deloc duminica trecută.
Alegătorii câştigaţi şi pierduţi de SPD
SPD a înregistrat o creştere semnificativă de voturi, reuşind să-i convingă pe numeroşi alegători care în urmă cu patru ani votaseră cu Partidul Stângii sau cu AfD. Unii alegători ai SPD au preferat acum ecologiştii, care au înregistrat de asemenea un progres masiv la acest scrutin.
Alegătorii câştigaţi şi cei pierduţi de ecologişti la 26.09.2021
Ecologiştii au reuşit de altfel să atragă votanţi de la toate celelalte partide, printre care 60.000 de la AfD.
Participarea la urne în funcţie de venituri
Participarea la urne în rândul celor 60,4 milioane de persoane cu drept de vot a fost de 76,6%, cu foarte puţin peste nivelul din urmă cu patru ani (76,2%).
Participare la urne pe circumscripţii electorale
Valoarea a variat între zona Duisburg II din regiunea Ruhr, cu 63,3%, şi München-Land, cu 84,8 procente. Nu există circumscripţie electorală în Germania mai prosperă decât cea amintită din sudul metropolei München, în timp ce Duisburg II este o zonă cu mari probleme de ordin social - o confirmare a tezei conform căreia diferenţele de ordin socio-economic se reflectă în rata de participare la vot: cu cât oamenii sunt mai bogaţi, cu atât mai mult sunt dispuşi să meargă la vot. Câştigătoare la München-Land a fost CSU, urmată de ecologişti. La Duisburg II a câştigat SPD, urmat la mare distanţă de CDU şi AfD.
În medie, cote de participare la urne ridicate s-au înregistrat în prospera Bavarie, în timp ce valori în general reduse s-au înregistrat în landurile mai sărace Saxonia-Anhaltină şi Mecklenburg-Pomerania Anterioară.
Opţiunea de vot în mediul urban şi în cel rural
În urmă cu decenii, rezultatul alegerilor într-o anumită circumscripţie electorală arăta destul de clar dacă aceasta era din mediul rural sau din cel urban: conservatorii dominau mediul rural, SPD oraşele. În afară de FDP, partidele mici aproape nu contau - asta până la ascensiunea ecologiştilor în anii 1980.
Opţiunea de vot în funcţie de mediul urban sau rural
Ceva a mai rămas şi azi din acest raport de forţe: CDU şi CSU sunt în continuare ceva mai puternice la ţară. Dar SPD nu mai este o formaţiune a orăşenilor.
Astăzi, ecologiştii au un electorat preponderent urban, la fel ca şi Partidul Stângii, în timp ce baza AfD se află preponderent în regiunile rurale din regiunile sudice din estul Germaniei.
Opţiunea de vot în funcţie de vârstă
Deosebiri mai mari în opţiunile de vot apar în funcţie de vârsta alegătorilor. Vechile partide populare SPD şi CDU/CSU sunt preferate de oamenii mai în vârstă, puţini tineri s-au simţit atraşi de acestea. Dacă ţinem seama de faptul că Germania are o populaţie vârstnică numeroasă şi una tânără mai puţin numeroasă, vedem cât de dependente sunt SPD şi CDU/CSU de alegătorii lor mai în vârstă.
Opţiunea de vot în funcţie de vârstă
Partide "tinere" nu sunt doar ecologiştii, aşa cum s-ar crede, ci şi FDP iar în măsură mai mică şi Partidul Stângii. AfD este preferat mai ales de cei de "vârstă mijlocie".
Opţiunea de vot în funcţie de sex
Votează femeile altfel decât bărbaţii? În parte, da - dar depinde de fiecare partid.
Opţiunea de vot în funcţie de sex
În timp ce partide foarte diferite ca CDU/CSU şi Partidul Stângii sunt preferate în egală măsură de femei şi bărbaţi, ecologiştii sunt votaţi de ceva mai multe femei. Dimpotrivă, FDP şi în măsură şi mai mare AfD sunt "partide ale bărbaţilor", dacă ne orientăm după elecoratul acestora.
Cota femeilor în Bundestag
Acest aspect se reflectă şi în alcătuirea grupurilor parlamentare ale partidelor în noul Bundestag. Ecologiştii, preferaţi de mai multe femei, au la rândul lor în grupul parlamentar mai multe femei decât bărbaţi.
Cota femeilor în noul Bundestag pentru fiecare partid în parte
De partea cealaltă, grupul parlamentar al AfD este alcătuit în proporţie de 87% din bărbaţi. Şi formaţiunea este votată preponderent de bărbaţi, după cum spuneam.
La CDU şi CSU, partide votate în egală măsură de femei şi bărbaţi, în grupurile parlamentare ale acestora din Bundestag femeile reprezintă doar 23%, fiind într-o minoritate evidentă.
Christoph Hasselbach - Deutsche Welle
Se încarcă comentariile...
