Alegeri locale în Republica Moldova: evoluţii şi aşteptări

Luna iunie va aduce cu sine un nou scrutin electoral în Republica Moldova. Vor avea loc, pe 14 iunie, alegerile locale. În peste 900 de localităţi cetăţenii vor fi chemaţi la urnele de vot pentru a decide asupra viitorilor primari şi a componenţei consiliilor orăşeneşti şi comunale.

De această dată, alegerile locale au loc pe fondul unor tensiuni prezente atât în societatea din Republica Moldova, cât şi în regiune. Problema corupţiei la nivel înalt, care subminează atât economia cât şi nivelul de trai al cetăţenilor, a erupt cu putere în urma unor evenimente reprobabile asupra cărora încă nu s-a făcut lumină până la capăt. În efect, partidele care exercită guvernarea, adică PLDM şi PDM, sunt puse în faţa unei scăderi în prestigiu, imagine, popularitate şi, foarte important, intenţii de vot. Această scădere îi poate cauza în special Partidului Liberal Democrat mari prejudicii şi reducerea sa la un partid fără importanţă pe scena politică din Republica Moldova.

Partidul Democrat, care, spre deosebire de PLDM, a avut o uşoară creştere în intenţiile de vot la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, poate înregistra şi el pierderi de electorat din cauza imaginii negative a persoanei considerate lider informal al partidului, Vladimir Plahotniuc. În general, se observă în Republica Moldova o scădere constantă a încrederii cetăţenilor în partidele politice „mainstream”, adică acelea care s-au manifestat plenar în ultimii 10 ani, fie în opoziţie, fie la putere, inclusiv în Partidul Comuniştilor. Unicul partid care pare să facă excepţie de la această tendinţă este Partidul Liberal, care rămâne constant şi stabil în preferinţele alegătorilor, dând chiar semne de creştere în ultimul timp, pe fondul compromiterii celor două partide care formează acum coaliţia de guvernare intitulată solemn „Alianţa pentru o Moldovă Europeană”.

Un factor important de scădere a popularităţii PLDM şi PDM îl constituie aranjamentul acestora cu Partidul Comuniştilor, care a fost de acord să susţină, în parlament, guvernul format de Chiril Gaburici, făcând posibilă astfel existenţa coaliţiei minoritare de guvernare. Desigur, în politică orice concesie vine cu un preţ, iar până acum preţul cerut de comunişti pare să nu se fi relevat şi opiniei publice. Însă cu siguranţă comuniştii dispun de posibilitatea de a şantaja şi de a cere ultimativ din partea PLDM şi PDM să le fie satisfăcute condiţiile. Rămâne de văzut dacă aceştia vor mai dori să li se ofere mai multe funcţii în administraţia centrală, drept compensare pentru neparticiparea nemijlocită la formarea guvernului. Faptul că PLDM şi PDM s-au lăsat prinşi în mrejele comuniştilor care îi pot oricând şantaja a provocat, fără îndoială, dezgust multora dintre alegătorii acestor două partide din 30 noiembrie 2014. Faptul că aceste două partide i-au preferat pe comunişti în detrimentul liberalilor alături de care ar fi deţinut o majoritate confortabilă pentru a guverna, dar care le puneau condiţii precum rezolvarea chestiunilor privatizării BEM şi a dării în concesiune a aeroportului internaţional din Chişinău, constituie un alt factor de erodare accelerată a popularităţii celor două partide. Înţelegerea la care PLDM şi PDM au ajuns împreună cu PCRM l-a determinat pe cel mai popular politician din PLDM, fostul prim-ministru Iurie Leancă, să părăsească acest partid şi să îşi iniţieze propria mişcare politică. Pierzându-şi principala locomotivă de imagine de când Vladimir Filat s-a compromis în criza politică din 2013, liberal-democraţii par condamnaţi la o scădere tot mai accentuată de popularitate. Iar consecinţele acestei schisme din PLDM, mult mai dăunătoare decât plecarea grupului reformator din PL în 2013, se vor vedea la alegerile locale din 14 iunie.

Constat acest lucru fără satisfacţie, deoarece un PLDM şi chiar PDM puternic însemnau puţine şanse pentru formaţiuni politice flagrant extremiste precum este Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, condus de Igor Dodon, sau pentru PCRM, să acceadă la poziţii dominante pe arena politică şi să-şi asigure majorităţi în administraţiile locale şi raionale.

Însă PSRM a câştigat alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 cu peste 20 la sută, popularitatea sa creşte în continuare iar Dodon şi ai lui par hotărâţi să preia puterea deplină chiar mai devreme de următoarele alegeri parlamentare. Astfel, de aşteptat pe 14 iunie sunt scoruri favorabile PSRM, adică unele cu care acest partid reuşeşte să câştige mai multe procente decât la alegerile parlamentare, atât în cazul primarilor, cât şi în privinţa componenţei consiliilor orăşeneşti, raionale şi comunale. Nu trebuie uitat nici aşa-zisul „Partidul Nostru”, înfiinţat de aşa-zisul om de afaceri, în realitate interlop revenit din Rusia, Renato Usatîi. Acesta ar putea avea rezultate bune mai ales în regiuni din nordul Republicii Moldova. Usatîi însuşi este candidatul propriului său partid pentru primăria municipiului Bălţi, pe care are toate şansele s-o câştige după ce a devenit cunoscut prin activităţile sale de filantropie şi concertele grandioase pe care le-a organizat.

La Chişinău, situaţia pare ceva mai bună. Actualul primar general şi candidatul Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, ar obţine peste 30 la sută din sufragii în turul I, cu aproape 10 procente mai mult decât următoarea clasată, candidata PSRM Zinaida Greceanîi, fost ministru al finanţelor şi apoi prim-ministru în timpul guvernării comuniste, conform ultimului sondaj dat publicităţii zilele trecute. Dorin Chirtoacă are toate şansele să câştige un al treilea mandat de primar al municipiului Chişinău, iar PL conduce detaşat în opţiunile de vot pentru Consiliul Municipal Chişinău, putând obţine până la o treime din voturi şi să formeze o coaliţie post-electorală cu consilierii formaţiunii lui Iurie Leancă, Partidul Popular European din Moldova. Principalul oraş din Republica Moldova are toate şansele să rămână în administraţia exponenţilor forţelor politice pro-europene.

Mă întreb dacă nu cumva aceasta este şi cauza pentru care un număr de consilieri municipali din Bălţi, aparţinând (formal) de Partidul Comuniştilor, au dezgropat tema autonomiei Bălţiului, obţinând deja un vot favorabil în consiliul municipal pentru organizarea unui referendum pe 1 noiembrie în această chestiune. Deşi conducerea PCRM a dezavuat tentativele autonomiste de la Bălţi, iniţiatorii par hotărâţi să meargă mai departe. În contextul evoluţiilor din regiune, a războiului din Ucraina, asemenea acţiuni vin să submineze capacitatea statului moldovean de a rezista provocărilor venite din est. Rusia este acum indignată din cauza interdicţiei pe care o au soldaţii ruşi de a tranzita Ucraina pentru a ajunge în Transnistria, dar şi din cauza expulzării în repetate rânduri din Republica Moldova a unor militari ruşi ajunşi pe aeroportul internaţional din Chişinău, cu scopul de a ajunge în Transnistria. Aşa că Moscova acţionează prin intermediul unor provocări de genul celei care are loc acum la Bălţi. Nedumerirea mea este legată de inactivitatea totală în această chestiune a instituţiilor de justiţie ale Republicii Moldova, în primul rând a Procuraturii Generale. Dar poate că tocmai aici intervine capacitatea PCRM de a şantaja cele două partide aflate la guvernare, cea despre care vorbeam anterior.

Câştigarea alegerilor locale din iunie, la nivelul întregii republici, de partide precum PSRM şi „Partidul Nostru” va însemna fortificarea poziţiilor geopolitice ale Rusiei în Republica Moldova, va slăbi şi mai mult actuala guvernare şi va oferi formaţiunilor politice menţionate anterior pârghii eficiente pentru a pune presiune pe instituţiile centrale. Într-un final, un asemenea scenariu poate provoca în mod rapid prăbuşirea acestei guvernări şi venirea partidelor de stânga, pro-ruse, la guvernare.

Având în vedere prestaţia partidelor care au guvernat Republica Moldova din 2009 până acum, o asemenea evoluţie a lucrurilor nu ar fi deloc neobişnuită. Ea ar constitui o palmă dată unor aventurieri afacerişti şi unor amatori în politică. Nu cred că ar constitui, însă, şi o lecţie pentru aceştia. Cu atât mai rău pentru populaţia Republicii Moldova.