Alegeri în Germania: UE așteaptă claritate și stabilitate

0
0
Publicat:

Ce se așteaptă la Bruxelles de la alegerile din Germania de duminică? Oficial, nu se spune mai nimic, dar în culise sunt exprimate anumite doleanțe - în principal se dorește de la Germania mai multă stabilitate.

Cancelarul Scholz și președinta CE von der Leyen: Germania are un cuvânt greu de spus în UE
Cancelarul Scholz și președinta CE von der Leyen: Germania are un cuvânt greu de spus în UE

"Europa nu este puternică fără o Germanie puternică", a declarat președinta Parlamentului European Roberta Metsola după prăbușirea coaliției-semafor la Berlin în noiembrie. Alte declarații oficiale despre alegerile federale nu există, pentru că UE nu se pronunță de regulă în legătură cu alegerile din țările membre. 

Dar Bruxelles-ul nu poate rămâne indiferent la posibilitatea unei schimbări de guvern în cel mai mare stat al Uniunii. Și nici țările partenere nu sunt neinteresate de ceea ce se petrece la Berlin. Un diplomat european s-a exprimat astfel pentru DW: lumea așteaptă la Bruxelles ca, după scrutinul din Germania, să existe din nou mai multă claritate și stabilitate în domeniile executiv și legislativ din Republica Federală.

UE speră la mai multă claritate

Diplomatul amintit se referă la ceea ce Sophie Pornschlegel, vicepreședintă a Institutului Jacques Delors din Bruxelles, numește "externalizarea problemelor germane la Bruxelles". Potrivit doamnei Pornschlegel, în speranța că nu vor veni și alte probleme peste cele generate de coaliția-semafor, Bruxelles-ul ar observa cu preocupare ce direcție politică ar urma să aibă noul cabinet de la Berlin.

Coaliția formată din social-democrați, ecologiști și liberali s-a remarcat prin numeroasele certuri interne, ceea ce a provocat mai departe neliniști masive în procesul legislativ comunitar. De exemplu, un acord privind automobile neutre din punct de vedere climatic începând din 2035 a fost amânat săptămâni la rând din cauza diferențelor de opinie din cadrul guvernului german. Acesta a aprobat înțelegerea doar după concesii făcute partenerului de coaliție FDP. La legea europeană privind lanțurile de aprovizionare, Germania s-a abținut după negocieri foarte lungi și după relaxarea prevederilor textului de lege, din cauză că partenerii de coaliție nu au reușit să cadă de acord.

"German Vote" ca simptom al coaliției-semafor

Abținerile la vot, fenomen numit ironic la Bruxelles chiar "German Vote", nu sunt nici ceva nou, nici ceva exclusiv german. Dar niciodată nu a fost folosită această noțiune atât de des ca pe timpul coaliției-semafor, a confirmat pentru DW un diplomat european.

Când UE adoptă o lege comunitară, trebuie de regulă să voteze pentru cel puțin 15 state membre care să reprezinte în total 65% din populația UE. Germania reprezintă 18,5% din populația comunitară, procentaj care în cazul unei abțineri nu poate fi numărat.

Germania nu deține în prezent un rol de conducere în UE

Ultimii ani au arătat cât de tare este afectată UE când Germania nu se află într-un rol de conducere, afirmă Fabian Zuleeg, șef al European Policy Center de la Bruxelles, în dialog cu DW. "Am văzut instabilitate în Germania. Am văzut cum deciziile pur și simplu nu au mai putut fi luate." La Bruxelles, temerile ar fi foarte mari că nici după alegerile anticipate din 23 februarie nu se va schimba mare lucru, explică economistul. 

Politoloaga Pornschlegel spune că din Germania au venit puține impulsuri pentru politica europeană în ultimii ani. Țara nu și-ar fi asumat rolul pe care lumea l-ar aștepta de la ea. 

Noi relații de putere la Bruxelles

În mod tradițional, cooperarea germano-franceză este motorul proiectelor europene. Cât de bine merge acest motor depinde de cât de bine se înțeleg liderii celor două țări. Iar relația dintre președintele Emmanuel Macron și cancelarul Olaf Scholz ar fi una "deloc simplă", susține experta Pornschlegel pentru DW. Nici la Franța, nici la Germania nu s-ar fi observat în ultimul timp disponibilitatea la compromis necesară pentru o cooperare bună. Ambele țări ar fi rămas slăbite după alegerile europene din 2024

Scholz și Macron - un parteneriat cu dificultăți
Scholz și Macron - un parteneriat cu dificultăți


În Franța, președintele Macron a convocat chiar alegeri anticipate, dar guvernul său nu este stăpân pe situație nici după scrutin iar țara nu se liniștește. "Există deja o schimbare a dinamicii de putere la Bruxelles", spune Pornschlegel pentru DW. Ea vede acum un rol mai mare pentru Polonia, țară care tocmai deține președinția prin rotație a Consiliului European

Noul guvern german are de dat răspunsuri la întrebări financiare

Indiferent cum va arăta noul cabinet german, la Bruxelles îl așteaptă deja subiecte importante. În vară, Comisia Europeană dorește să propună un nou cadru bugetar pentru perioada 2028-2034. Germania este cel mai mare contributor brut la bugetul comunitar, la care achită, potrivit dpa, aproape un sfert din finanțele UE.

Este domeniul în care analista politică Sophie Pornschlegel așteaptă cel mai mare conflict, pentru că din viitorul buget vor trebui plătite și datoriile acumulate în timpul pandemiei de coronavirus. Acești bani ar putea lipsi în alte domenii importante, precum apărarea sau competitivitatea economică. De aceea, va fi vorba și despre modul în care Germania va alege să-și reformeze (sau nu) așa-numita frână a datoriilor. 

Germania trebuie să încalce tabuuri

În opinia economistului Fabian Zuleeg, Germania trebuie să recunoască acum nevoia mobilizării de fonduri. În acest sens, trebuie depășite tabuuri de genul datoriilor comune. Discuția așa-numitelor "Eurobonds" s-a aprins din nou în legătură cu banii din care țările membre ar urma să-și finanțeze cheltuielile cu înarmarea. În timp ce Germania se opune strict acestor euroobligațiuni, țări ca Polonia sau statele baltice le susțin. Ministrul polonez de Externe Radoslaw Sikorski, răspunzând unei întrebări DW în februarie la Bruxelles, a spus că își dorește ca noul guvern german să reanalizeze această problemă. 

În domeniile apărării și securității ar fi de asemenea nevoie de mult mai mult, crede Zuleeg. Comisia Europeană estimează că ar fi nevoie de investiții de 500 de miliarde de euro în apărare în următorii zece ani. Economistul adaugă că ar fi nevoie de declarații clare ale Germaniei și în alte domenii care ar afecta mai ales sectorul industrial german: de exemplu în ceea ce privește competitivitatea europeană sau relația cu China.

Lucia Schulten - Deutsche Welle

Opinii

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite