Abateri curente

0
0
Publicat:

A alcătui o listă exhaustivă a erorilor de limbă înregistrate astăzi este un demers utopic. Este, totuși, realizabilă și posibil utilă o sinteză a celor mai frecvente, indiferent de natura lor – gramaticală, semantică, fonetică și de grafie.

gramatica dex limba romana

Folosirea verbului a refula cu referire la ieșirea unui fluid dintr-o conductă este tot mai frecventă. A refula înseamnă însă a reprima în mod inconștient o dorință, o idee sau un impuls considerate nocive pentru echilibrul psihic. Recent, DEX online înregistrează și accepția „a ieși dintr-o conductă, dintr-un canal, a se întoarce”, dar trebuie subliniat că DEX online nu este un dicționar cu autoritate normativă. Termenul corect, provenit din franceză, pentru a desemna ieșirea unui fluid dintr-o conductă este a reflua. Astfel, următoarele exemple sunt eronate: „Este un canal înfundat și apa murdară refulează prin țevile de evacuare în bucătăriile celor care locuiesc la parter”/ „A refulat apa, WC-ul arată ca o fântână arteziană”/ „În fiecare lună refulează canalizarea și miroase groaznic.” Formele corecte sunt: refluează, respectiv a refluat.

Cazul adjectivului mediocru este un clasic. Accepția cel mai frecvent folosită este prost, de calitate inferioară, slab. Deși acceptată ca secundară, ea reprezintă produsul unei degradări a sensului inițial, deoarece etimologia recomandă adjectivul pentru o semantică diferită: < lat. mediocris, de înălțime medie, moderat, comun. Cuvântul provine din medius (mijloc) și ocris (munte cu creste ascuțite), astfel că semnificația literală este „la jumătatea muntelui”. Așadar, mediocru înseamnă mijlociu, mediu, banal, obișnuit. Exemplul „Filmul pe care l-am văzut ieri e mediocru” se referă la un film de calitate medie, iar nu la un film slab. Propoziția „Niciodată parcă țara asta n-a fost gestionată mai mediocru”, respectiv construcția „cel mai mediocru jucător” sunt greșite, dacă respectăm etimologia, respingând calea asimilării forțate a accepției prost, de calitate inferioară, slab. În afară de celebra expresie aurea mediocritas, însemnând „calea de mijloc (sau moderația) este aurită”, literatura în latină oferă și alte exemple relevante: „Pugna mediocris fuit...” („Bătălia a fost moderată”)/ „Mediocris est domus, sed tecta, sed amica...” („Este o casă modestă, dar are acoperiș și este plăcută”)/ „Mediocritas in studiis sapientiae non sufficit” („Efortul mediu în căutarea înțelepciunii nu este suficient”).

O altă situație în care se remarcă erori este cea a locuțiunii adverbiale abreviate etc. Sursa locuțiunii este latinescul et cetera însemnând și alții, și celelalte. Folosirea virgulei înaintea sa, prin urmare, este eronată. Sunt frecvente propoziții precum „Am cumpărat pâine, lapte, carne, etc.” Varianta corectă este: „Am cumpărat pâine, lapte, carne etc.” O eroare mai gravă comit cei care folosesc conjuncția și înainte de etc. („Au discutat despre bani, documente, afaceri și etc.”)

În ultimii ani, pronumele demonstrativ de identitate a devenit o victimă a exprimării multora. Se pot citi exemple precum: „Instalatorul a cerut aceeași bani ca și data trecută”/ „Cei care acum îl critică sunt aceeași oameni care l-au susținut”/ „În parc au fost aceeași copii.” Forma aceeași este forma de feminin singular a pronumelui demonstrativ de identitate („La magazin este aceeași vânzătoare”). Pentru masculin plural forma corectă este aceiași („Mihai lucrează cu aceiași colegi”/„Au fost plantați aceiași pomi”/ „Cele două surori purtau aceiași cercei”).

Și pronumele nehotărât fiecare cunoaște, deseori, o folosire eronată, fiind asociat unui dezacord, după cum demonstrează exemplele: „Avem fiecare o idee fixă care ne face să exagerăm”/ „Fiecare dintre cei 1000 de angajați au semnat petiția”/ „Nu știu dacă fiecare dintre invitații la evenimentul de mâine vor lua cuvântul”. În toate aceste situații, acordul trebuie făcut la singular („Fiecare dintre noi are o idee fixă care îl face să exagereze”/ „Fiecare dintre cei 1000 de angajați a semnat petiția”/ „Nu știu dacă fiecare dintre invitații la evenimentul de mâine va lua cuvântul”).

Construcția eronată ce-s cu... este folosită foarte frecvent. Iată câteva exemple: „Ce-s cu atâtea mașini în garaj?”/ „Nu știa ce-s cu banii de pe masă”/ „Ce-s cu toate jucăriile din cameră?” Verbul a fi, care îi urmează pronumelui interogativ ce, trebuie folosit la singular, deoarece mesajul transmis este, în esență: „ce e cu ...?”/ „ce se întâmplă cu ...?” Prin urmare, exemplele menționate trebuie reformulate astfel: „Ce e cu atâtea mașini în garaj?”/ „Nu știa ce e cu banii de pe masă”/ „Ce e cu toate jucăriile din cameră?”

Confuzia dintre pronumele nehotărât unul și numeralul cardinal unu a devenit  modă, în special în presă. Se pot citi enunțuri precum „Unul din 10 bebeluși se naște înainte de termen”/ „Produci unul, doi, dar apoi trebuie să te duci undeva mai mare”/„Unul din cinci adolescenţi este semi-analfabet în Italia”. O undă de ironie străbate cel din urmă exemplu care, dorind să surprindă o realitate socială jenantă, devine el însuși demn de critică, deoarece cuprinde atât eroarea unul, cât și eroarea semi-analfabet. Forma corectă a adjectivului este semianalfabet. Iată și alte exemple în care pronumele nehotărât este folosit în locul numeralului: „Unul din zece elevi de clasa a VIII-a nu a susținut Evaluarea Națională”/ „[...] unu’ la mână: ne place sau nu, Bucureștiul are extrem de puține atracții gastronomice de cartier”. Ultimul exemplu ar putea da naștere sugestiei privind eventuala construcție „doiul la mână”...

Grafia adjectivului nosocomial este frecvent greșită, după cum demonstrează enunțurile: „[...] pacienții au fost acuzați că au venit cu nozocomialele de acasă[...]”/„Dar în ce spital se trec în foile de observație nozocomialele?!”/ „Pe 25 noiembrie s-a desfășurat a doua dezbatere dedicată infecțiilor nozocomiale, din Programul de Management Medical Modern în Spitale Publice.” Pagina de internet a unui spital municipal oferă titlul: „Compartiment de prevenire și control infecții nozocomiale”. O rapidă verificare a etimologiei ar elimina eroarea. Termenul nosocomial provine din grecescul νοσοκομείο /nosokomeío/, însemnând spital.

O situație recentă o reprezintă inventarea verbului a păpușa. Inexistent în dicționare, verbul este utilizat de unii vorbitori pentru a reda conceptul de control sau manipulare. Iată câteva exemple: „Hidra care-l păpușează pe Șordan nu are nicio treabă cu Biserica”/ „Ce nu s-a văzut la vizita lui Piedone prin târg? Și cine-l păpușează, de fapt, pe acest personagiu?”/„Șacalii care păpușează PSD se mănâncă între ei […]”. Se remarcă, de asemenea, folosirea participiului având același sens („Comportamentul cinic al austriecilor față de România este de sute de ani, dar de data aceasta cred că au fost păpușați”/ „[...] v-ați transformat într-o marionetă păpușată de interese ascunse”/ „[...] în cazul intrării în NATO, Ucraina nu va mai putea fi controlată / «păpușată» după bunul plac al Federației Ruse”).

Sub influența englezei, unii folosesc majusculă pentru a scrie zilele săptămânii, respectiv lunile anului („Luni și Marți: închis”/ „Închis Joi, 11.09.2025”/ „Restaurantul: Deschis Marți – Duminică”/ „Întreținere Iunie 2025”/ „Ultimul Vlog din luna Februarie”/ „Magazinele Lidl din Romania vor fi închise 2 zile de Paște, pe 20 și 21 Aprilie 2025”). În limba română, zilele și lunile se scriu doar cu literă mică. Urmând modelul de exprimare ilustrat mai sus, nu ar fi surprinzător ca în curând și substantivele „oră” și „minut” să se scrie cu majusculă inițială.

Alături de clasicele butelíe, în loc de butélie, de penuríe, în loc de penúrie și de ridichí în loc de ridíchi se consolidează unele forme de mutilare fonetică, cum ar fi míros în loc de mirós, furíe în loc de fúrie (minimele cunoștințe de limba latină ar trebui să nu permită o astfel de greșeală), consternantul exemă în loc de eczemă, respectiv prevédere, în loc de prevedére. Folosirea lui prevédere nu s-a impus recent (acad. Alexandru Graur o menționează în Dicționarul greșelilor de limbă publicat în 1982), dar a devenit tot mai răspândită în ultimul deceniu aproximativ.

________________

Note bibliografice:

Dicționar explicativ al limbii române, Univers enciclopedic, 2016.

Acad. Alexandru Graur, Dicționar al greșelilor de limbă, Humanitas, 2009.

https://www.wordreference.com/

Opinii

Top articole

Partenerii noștri

image
mediaflux.ro

Ultimele știri
Cele mai citite