dex - ultimele știri

Există unele cuvinte în limba română care nu au o formă de plural și pe care lingviștii le numesc simplu: substantive defective de plural.

Ai fi tentat să crezi că în DEX nu există niciun cuvânt care să se încheie cu mai mult de trei consoane. Jucătorii de Scrabble te pot contrazice însă imediat cu singurul exemplu existent.

Știm că limba română are o gramatică destul de dificilă, dar asta ne-a creat probleme poate doar în școala generală. Aceea a fost și periaoda în care ne jucam celebrul, la acea vreme, joc numit „Fazan”, unde cuvintele ne dădeau bătăi de cap.

Este esenţial ca dicţionarele să fie aduse la zi cu o limbă care evoluează constant – sau cel puţin asta crede publicaţia Bored Panda, care a întocmit o listă inedită de cuvinte care ar trebui adăugate dicţionarelor.

V-aţi gândit cum ar suna avertizările date de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) dacă instituţia s-ar ajuta de regionalisme în loc de cuvinte folosite în mod uzual?

Limba română are o mulţime de cuvinte care în mod frecvent sunt folosite greşit. Vă prezentăm zece exemple din cele mai frecvente greşeli folosite în exprimarea curentă....

Aflu că SGG a investit mai mult de 11.000 de euro pentru achiziţionarea a 400 de pachete de resurse lingvistice tipărite. Bănuiesc că şi guvernanţii au înţeles cât pe prost stau cu limba română. În schimb, stau bine cu banii, deşi nu ştiu să-i cheltu...

400 de pachete care cuprind Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX), Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic (DOOM), dar şi cărţi de gramatică au fost comandate pe adresa Secretariatului General al Guvernului urmând a fi livrate săptămân...

Despre homofobie s-au scris şi spus multe, dar cu siguranţă nu destule. Drept dovadă: cuvântul „homofobie“ nu şi-a găsit încă locul în Dicţionarul explicativ al limbii române.

Mai întotdeauna când public vreun text, sau mi se publică vreun interviu, în care folosesc denominaţia de „rom” pentru a defini pe cei ce aparţin minorităţii naţionale din care şi eu însumi fac parte, pentru foarte mulţi dintre cei care citesc textul...

Construcţia „nu se merită” apare în Dicţionarul de Argou al limbii române, ediţia din 1997. „Adevărul” vă explică, mai jos, de ce expresia este incorectă gramatical.

Dincolo de cuvintele utilizate în mod curent în vorbire, limba română ascunde şi alte construcţii care definesc curiozităţi ale vocabularului naţional.

Unii vorbesc de evoluţia naturală a limbii. E drept, de-a lungul vremii, multe substantive au abandonat modelul iniţial de flexiune, adoptând un altul, inovator. Nimeni nu cere să revenim la „roate” sau „şcoale”. Când fenomenul este însă excesiv şi a...

DOOM (2005) a admis o serie de dublete: chipie/chipiuri, cicatrice/cicatrici, coarde/corzi, coperte/coperţi, găluşte/găluşti, niveluri/nivele (cu sensul „înălţime, stadiu, treaptă”), râpe/râpi, tuneluri/tunele etc. Despre aceste dublete am promis că ...

Mă voi opri astăzi asupra unor chestiuni ortoepice (alfabetul şi dubla accentuare), precum şi asupra unei chestiuni morfologice (pluralul dublu). Trebuie spus din capul locului că aceste fenomene merită o reflecţie mai îndelungată pentru ca DEX-ul să...

Transformarea, pe cât de ciudată, pe atât de insistentă, face parte din marea mistificare a istoriei moderne a României, declanşată după Al Doilea Război Mondial de către puterea comunistă.

Deşi negată oficial ca practică tradiţională, metoda a fost identificată de reputatul etnograf Artur Gorovei în mai multe zone din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Banat. Aşa „tratau” românii, acum mai puţin de un secol, o boală foarte gravă, produsă de...

Influenţa franceză a avut un rol decisiv la desăvârşirea caracterului modern al limbii române literare. 22,12 la sută dintre cuvintele româneşti sunt de provenienţă franceză.

În special în perioada fanariotă, limba română s-a îmbogăţit cu foarte multe cuvinte din limba greacă. Nu o să vă vină să credeţi ce multe sunt.

Conform datelor oficiale, structura vocabularului limbii romane curpinde 2,47 la sută cuvinte de sorginte germană.

Monica Busuioc, şeful Departamentului de Lexicologie şi Lexicografie din Institutul de Lingvistică al Academiei Române, a declarat pentru News.ro că a treia ediţie a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX) va fi lansată şi în variantă online,...

Cel mai lung cuvânt din limba română nu este „dezoxiribonucleic”, cum ar fi foarte mulţi tentaţi să spună, ci un alt termen medical. „Adevărul” vă prezintă astăzi o listă de cuvinte impresionante prin desfăşurarea de litere.

Limba română are foarte multe cuvinte împrumutate din franceză, italiană, bulgară, rusă, sârbă, greacă sau maghiară.

Music Outdoor Experience (MOX), festivalul celor trei apusuri, aflat la cea de a 4-a ediţie, este primul eveniment muzical-turistic din România, o experienţă unică de trei nopţi şi patru zile, ce combină un festival de muzică electronică cu o excursi...

Curiozităţi despre DEX Online. Cel mai mare motor de căutare a cuvintelor limbii române este dexonline.ro, unde, în fiecare săptămână, aproximativ un milion de oameni caută în medie câte şapte cuvinte. Circa 380 de mii de definiţii pot fi găsite acum...

Expresia „a spune braşoave“ este caracteristică persoanelor care exagerează mult adevarul şi spun mici minciuni. Zicala vine de la negustorii din Braşov, care îşi lăudau excesiv marfa. Se ştie că Braşovul a fost unul dintre cele mai mari centre comer...

Limba română are câteva cuvinte lungi de peste 30 de litere pe care nu le folosim în vorbirea uzuală. Acestea vin din lumea medicală şi ni se încurcă limba-n gură încercând să le pronunţăm.

Dicţionarele noastre actuale sînt laconice şi limitative în privinţa termenului revelion, definit ca „noaptea dintre 31 decembrie şi 1 ianuarie, în care se sărbătoreşte Anul Nou; petrecere care are loc în această noapte“ (DEX). E, desigur, singurul s...

Recunosc. Cuvîntul „incremental“ nu face parte din vocabularul meu. Nu ştiu nici ce înseamnă ”tiristor”, sau ”mosfet”. Alţii – mai cultivaţi, mai bine instalaţi în limba română – ştiu. Continui, totuşi, să fiu de părere că dacă vorbeşti poporului din...

Bănuiesc că marea masă a vorbitorilor a auzit sintagma „limbaj licenţios“ la televiziuni, când acestea sunt obligate să informeze despre un film sau program în raport cu categoria de vârsta sub care nu se recomandă vizionarea acestora.

Intervenţia de faţă, ca şi cea precedentă, nu trebuie pusă pe seama insanităţii, nici a indecenţei autorului, cum pripit s-au grăbit să o facă unii comentatori. Aceştia s-au simţit insultaţi în convingerile lor pudice, considerând repulsive astfel de...

În studiul limbii şi în dicţionar, pudibonderia nu îşi are locul. Sunt numite cuvinte obscene, vulgare, triviale, tabuisme (de unii lexicografi străini). Adevărul este că a existat până nu demult, în cultura noastră oficială, o barieră de netrecut. C...

„Academia Română este cel mai înalt for de ştiinţă şi de cultură din România. A fost fondată la 1 aprilie 1866, sub denumirea de Societatea literară română, devenită la 1 august 1867 Societatea academică română, iar în 1879 Academia Română.

Verbul „a încarcera” a apărut în română ca împrumut cult, modern (din secolul al XIX-lea), dublîndu-l pe mai vechiul a întemniţa şi precizînd ceea ce putea rămîne ambiguu prin folosirea lui a închide. Încarcerarea – a cărei legătură cu termenul carce...

Dicţionarele noastre nu oferă totdeauna cititorului, din păcate, cele mai desluşite explicaţii etimologice. Cele generale (Dicţionarul explicativ – DEX, Dicţionarul limbii române – DLR, Noul dicţionar universal – NDU,

Ca orice organism viu, limba română are o structură dinamică, supusă intemperiilor ori unor tainice alchimii lăuntrice, refractară sau permeabilă la intruziuni ori excluderi. Dar rămâne mereu în stare de pîndă fiindcă ştie că, în orice sistem de semn...

Faţă de alte limbi, românii oscilează între Paşti şi Paşte. DEX-ul recomandă forma Paşti, ceea ce nu înseamnă că a doua formă ar fi incorectă. O simplă căutare pe Internet arată că există chiar un bun echilibru în privinţa uzului. Cel puţin în urări ...

Definiţiile unor termeni ca "iubire", "homosexualitate" şi "sodomie" au fost modificate în DEX pentru a se asigura neutralitatea dicţionarului, a declarat pentru Mediafax Monica Busuioc, cercetătoare la Academia Română.

În noua ediţie a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, publicat în luna februarie 2012 de către Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan- Al. Rosseti", au fost revizuite definiţiile a 30 de cuvinte care fac trimitere directă sau indirectă la min...

Considerate puternic ofensatoare şi peiorative, cuvintele „ţigan“ şi „jidan“ urmează să primească noi definiţii în viitorul DEX. Reprezentanţii Academiei Române declară că eliminarea definitivă a cuvintelor nu este posibilă. Noile definiţii sunt, în ...

Academia Română a decis să scoată în curând într-un nou tiraj Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX) în care explicaţia cuvintelor "ţigan" şi "jidan" va fi modificată....

Din cauză că este un termen peiorativ, Academia Română va modifica definiţia cuvântului "jidan" din Dictionarul explicativ al limbii române....

Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului a solicitat Academiei Române să scoată din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX) cuvântul "jidan", pentru că reprezintă o insultă la adresa evreilor....

fără imagine Aproape că ţi-e frică să mai pronunţi în public substantivul „ţigan“. Atât aşteaptă asociaţiile „rromilor“ pentru a te soma să-ţi ceri, umil, iertăciune pentru această „impietate“....

Asociaţia ACCEPT, Agenţia de Dezvoltare Comunitară "Împreună" şi Asociaţia Romilor "Egalitate de Şanse" Tulcea cer modificarea definiţiei substantivului 'ţigan' din Dicţionarul Explicativ (DEX) al Limbii Române prin eliminarea identificării discrimin...

fără imagine Cuvântul nu există în DEX-ul meu ediţia 1975 (nu există nici măcar forum!). Dacă nu l-a inventat nimeni până acum, acordaţi-mi şansa de a fi eu autorul....

Meci de tenis. Un jucător dă o lovitură puternică, publicul aplaudă, iar un comentator sportiv spune: „Extraordinar!“....