85 de ani de la dispariţia lui Ioan C. Michail, salvatorul României în anii „Marii Crize”
0Am publicat în 2018, două articole dedicate omului politic şi filantropului social-liberal Ioan C. Michail, cel mai bogat român al perioadei interbelice.
Scriam atunci că „în fiecare zi, multe posturi de radio şi de televiziune obişnuiesc să prezinte publicului un aşa-numit «calendar al zilei», în care sunt amintite evenimente de impact sau zile în care s-a născut, ori a murit vreo personalitate. Mărturisesc faptul că, de mai mulţi ani, am observat că multe evenimente, fericite sau tragice nu sunt amintite, fie din ignoranţă, fie cu rea intenţie, fie pur şi simplu din neştiinţă”. De atunci, au trecut trei ani şi, de fiecare dată, numele lui Ioan C. Michail a fost uitat.
Ioan C. Michail, omul providenţial care şi-a salvat ţara, lăsându-i întreaga avere şi alegând să fie înmormântat în pământul ţării sale, a ales să contrazică spusele marelui general roman Scipio Africanul, obligat să trăiască în exil, după ce adusese Romei antice victorii decisive care au transformat-o în cea mai mare putere a lumii de atunci: „Patrie ingrată, nu vei avea oasele mele”.
În 1929, a izbucnit Marea Criză, iar Ioan C. Mihail devenise cel mai bogat român din ţară. El a decis să realizeze o premieră pentru un român. Niciodată (poate domnitorii medievali mai făcuseră asta) niciun boier sau politician român nu mai procedaseră astfel.
Ioan C. Michail a decis să îl ajute pe regele Carol al II-lea să garanteze un împrumut extern al României, absolut vital pentru depăşirea crizei, garantând împrumutul cu propria sa avere, impresionantă prin active şi prin rezervele de numerar. Ioan C. Mihail a participat activ la viaţa economică, dar şi socială a Craiovei şi a României, Palatul său fiind gazdă a numeroase evenimente oficiale şi private. În anii 30, ai secolului XX, s-a afirmat că Jean Mihail şi-a exprimat intenţia de a finanţa construcţia unui cartier de locuinţe pentru clasa de mijloc a Craiovei, pe locul unde astăzi se găseşte Stadionul Tineretului (în 1938 s-a numit Stadionul Regele Carol al II-lea), proiect care, nu se ştie de ce, nu s-a materializat.
După cele mai multe surse, Ioan C. Michail a decedat la Bucureşti, în data de 23 februarie 1936. Conform istoricului de artă Paul Rezeanu, diagnosticul oficial a fost „bronhopneumonie virală”. Având în vedere că trupul neînsufleţit al marelui filantrop şi om politic social liberal a trebuit adus de la Bucureşti, în Craiova natală, pentru a i se respecta ultima dorinţă testamentară , funeraliile sale au avut loc la data de 28 februarie 1936.
În ziua funeraliilor lui Jean Mihail, toate şcolile şi-au suspendat activitatea, iar presa din Craiova relata: „Defunctul nostru miliardar Craiovean JEAN C. MIHAIL a lăsat întreaga sa avere care, se cifrează astăzi, la suma de PATRU MILIARDE LEI, „Statului Român”.
Criza s-a încheiat în anul 1933, an în care, la 14 februarie 1933, este datat testamentul lui Ioan C. Mihail. Executori testamentari au fost I.G. Duca, Dr.Constantin Angelescu, Ing. Ştefan Constantinescu, Jan Jakobson. Ioan C. Mihail lăsa întreaga sa avere mobilă şi imobilă statului român, solicitând înfiinţarea unei Fundaţii care să îi poarte numele. Studiind textul Testamentului pe care Ioan C. Mihail l-a redactat, aflăm că „Fundaţiunea Culturală Ion C. Mihail” urma să fie administrată de către un Consiliu compus din Patriarhul României, Preşedintele Academiei Române, Ministrul Agriculturii şi Domeniilor, Ministrul Instrucţiunii Publice şi Ministrul Sănătăţii Publice”. Acest Consiliu îi putea coopta şi pe executorii testamentari „Prof. Dr. Constantin Angelescu şi Insp. Ing. Ştefan Constantinescu”:
„Asupra întregii mele averi, mişcătoare şi nemişcătoare care se va găsi în patrimoniul meu, în momentul încetării mele din viaţă, las legatar universal pe Statul Român, reprezentat prin Ministerul de Domenii şi Agricultură, cu condiţiunea de a plăti legatele şi a îndeplini sarcinile mai jos arătate”, se arată în testament.
Este de ajuns să ne uităm la topul celor mai bogaţi oameni de afaceri şi la topul celor mai bogaţi politicieni. Nu voi da nume fiindcă oricine le poate găsi pe Internet, printr-o simplă căutare de genul „topul celor mai bogaţi oameni de afaceri” sau ”topul celor mai bogaţi politicieni”.
Oricâte ziare aş fi răsfoit, oricâte site-uri aş fi studiat, mi-a fost imposibil să găsesc o informaţie potrivit căreia cel mai bogat om din România ultimilor 85 de ani, oricare ar fi fost el ar fi decis să îşi doneze toată averea statului român, aşa cum a făcut-o Ioan C. Michail. Dacă din 1941, România a intrat în cel de Al Doilea Război Mondial, dacă din 1948, toate averile s-au naţionalizat, din 1990 încoace (după ce moştenitorii şi-au primit imobilele naţionalizate, timp de peste 30 de ani de capitalism) în România au apărut oameni foarte bogaţi, poate mai bogaţi decât Ioan C. Michail, care îşi realizase o mare parte din avere din moştenirile lăsate de tatăl său şi de mătuşile sale, cedând chiar o parte din terenuri, acum un secol la reforma agrară din 1921.
România a cunoscut criza din 2009-2011 şi criza actuală generată de pandemia de Covid 19, dar nu i-am văzut pe bogaţii României să se unească măcar fiecare contribuind cu o parte din averea lor şi să scoată România din criză.
Ca o dovadă a celor scrise de mine aduc faptul că nicio televiziune, niciun radio din România, nicio publicaţie nu au găsit potrivit ca în intervalul 23-28 februarie, în fiecare an, să îl amintească măcar pe Ioan C. Michail. Închei rândurile de faţă spunând că recent, în 2021, am trimis un e-mail, la toate posturile de televiziune de top din România, în care am descris extraordinarele fapte ale lui Ioan C. Michail. Evident, toate aceste posturi de televiziune au ignorat mesajul meu, preferând să inunde spaţiul public cu informaţii despre scandaluri mondene, contre între politicieni şi aşa-zise vedete de ocazie.
Domnilor politicieni, ar trebui să luaţi aminte şi să urmaţi exemplul lui Ioan C. Michail, să nu mai jigniţi oamenii care muncesc, aşa cum a făcut primarul din Deva cu minerii, dar mă întreb dacă măcar unul dintre voi ştiţi cine a fost marele filantrop Ioan C. Michail. Pun pariu că nu ştiţi, fiindcă dacă ştiaţi, măcar o dată l-aţi fi menţionat în declaraţiile publice pe care le-aţi făcut până acum.