Articole scrise de Remus Florescu

Mii de bucăți de puzzle au fost folosite pentru a transforma o scară de bloc într-un loc magic. Clipul cu pereții tapetați cu imagini impresionante a devenit viral. „Cum? Fără sacul de gunoi și adidașii împuțiți în fața ușii de apartament? Sigur nu e din România”, a comentat cineva.

Pârtiile din Bukovel, cea mai mare stațiune de schi din Ucraina, sunt pline de români, chiar dacă războiul este din ce în ce mai periculos pentru civili. Fanii avertizează cu privire la posibilele pericole. „Adevărul” vă spune care sunt prețurile din Bukovel.

Un grup de români a rămas fără avans și fără cabana pe care o închiriase de Revelion. Abia după ce proprietarul n-a mai răspuns la telefon au găsit păgubiții avertismentele privind cabana Volcri din Predeal.

După un an 2024 de stagnare în turismul românesc, 2025 se anunță și mai greu, spune vicepreședintele ANAT, Adrian Voican. Principalele motive sunt modificarea regimului voucherelor, preconizată în „Ordonanța trenuleț” și intrarea în spațiul Schengen.

Strasbourg, orășelul cochet de la granița cu Germania, găzduiește în fiecare an o mulțime de târguri de Crăciun, care de care mai ochioase și mai originale, însă toate, țesute laolaltă, fac un basm perfect pentru Sărbătorile de iarnă.

Dacă nu aveți la dispoziție timp pentru un sejur în Laponia sau într-o destinație exotică, „Adevărul” a făcut o listă cu destinații din România unde pe care puteți să le vizitați într-o mică escapadă care poate dura chiar și numai o zi.

În timp ce partidele pro-europene încearcă să încropească un guvern, liderii liberali clujeni sunt relaxați. Zilele trecute, Emil Boc a fost surprins făcând flotări la o gală de premiere, iar președintele Consiliului Județean (CJ), Alin Tișe, și-a lansat cartea despre „religia iubirii”.

Unul dintre misterele Revoluției de la Cluj e dezvăluit după 35 de ani. Șeful Miliției, Rusu Stoian, spune că s-a dat ordin să fie împușcat de către „unii din Armată” și că cele mai cunoscute fotografii ale Revoluției, apărute în Paris Match, i-au salvat viața.

„Obișnuiți să dați bonusuri la final de an?” O întrebare pe un grup de antreprenori ne arată modul în care percep unii patroni relația cu angajații lor. Unii dintrei ei cred că cei care consideră slujba „un job de la 9 la 5” și nu fac ore suplimentare nu merită bonusuri de final de an.

Singurul motiv pentru care Rusia ar accepta negocieri de pace acum este ridicarea sancțiunilor economice impuse de Europa, spune analista Iulia Joja. Această măsură ar permite atacatorului să-și refacă forțele și să pună din nou, peste câțiva ani, Ucraina, dar și securitatea europeană.

Într-un vlog realizat în Barcelona, Cosmina Avram l-a întâlnit pe George, un român care locuiește de 25 de ani în orașul catalan. El nu ar da Bucureștiul pe Barcelona, în ciuda faptului că orașul din Spania s-a clasat în top 10 mondial al orașelor care oferă cea mai mare calitate a vieții.

Comisia parlamentară pentru controlul SIE care l-a audiat pe șeful instituției este un cockteil de personaje dubioase, de la un dacopat AUR și până la parlamentari cu CV-urile ascunse.

Economiștii care au primit anul acesta premiul Nobel au studiat diferența dintre statele care reușesc și cele care eșuează. Economist Sebastian Buhai a explicat rezultatele laureaților, cum pot fi acestea folosite la noi și în ce măsură este România un stat eșuat.

Educația poate schimba pe termen lung votul pentru lideri anti-europeni, anti-știință și anti-religie care vin cu propuneri bizare, spune rectorul UBB, Daniel David. Însă până la următoarele alegeri, cheia se află la politicieni și la preoți, care pot face diferența, spune psihologul.

„Doamne! M-aș duce repede acasă, ca să mi se întâmple acolo, să nu fiu printre străini” – a răspuns Mircea Diaconu când a fost întrebat cum și-ar trăi ultima săptămână din viață. Îndrăgitul actor a dezvăluit și lista de visuri pe care nu și le-a îndeplinit.

Cine s-ar fi aștepta ca în secolul XXI să ne petrecem timpul în preajma sărbătorilor de iarnă apărând România euroatlantică de România bizară!? - se întreabă rectorul UBB, Daniel David. El a trecut în revistă cauzele pentru care am ajuns aici, prima fiind starea educației.

Unul dintre cei mai mari șahiști ai tututor timpurilor, rusul Garry Kasparov, îi îndeamnă pe români să-l respingă pe Călin Georgescu, pentru a nu risca soarta generației de ruși care a rămas fără libertate și fără un trai decent din cauza regimului care acum îl susține pe candidatul suveranist.

Clasa politică trebuie să-și ceară iertare alegătorilor, susține economistul Radu Nechita, dar întrebarea la care ei trebuie să răspundă este dacă votarea unui ignorant economic care vine cu propuneri ce vor arunca țara în sărăcie este soluția care va rezolva problemele României.

Omul de afaceri brașovean Bogdan Peșchir, despre care SRI susține că a finanțat cu 1 milion de euro campania lui Călin Georgescu, este un susținător al acestuia încă din 2020. El refuză să răspundă la întrebările jurnaliștilor și îi amenință pe cei interesați de campania sa pro-Georgescu.

România nu are modele de lideri femei de succes, deși la nivel internațional există numeroase studii care arată cel puțin 5 avantaje ale lidershipului feminin, spun psihologii contactați. Sociologii au constatat că în ciuda evoluției importante, mai există încă rezerve față de femeile lider.

În programele partidelor suveraniste, și mai ales în cel promovat de Călin Georgescu, există multe idei inspirate din legionarism, dar care au fost frumos ambalate astfel încât să evite eticheta de legionarism, susține istoricul specializat pe studierea Mișcării Legionare Cristian Manolachi.

Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, transmite jumătății din țară care nu a votat că ar trebuie să se trezească și să salveze democrația și România euroatlantică. Înțelege frustrarea față de instituții a celor care au votat antisistem, dar distrugerea țării nu e soluția.

Alegătorii suveraniști, votanți de AUR, POT, SOS, sunt în majoritate bărbați, fac parte din populația activă, aU făcut cel mult liceul și locuiesc, mai ales, în rural. Totuși, electoratul suveranist e foarte diversificat, spre deosebire de alegătorul lui Georgescu, care poate fi foarte bine profilat

Presa internațională relatează despre creșterea importanței partidelor de extremă dreaptă în România în urma alegerilor parlamentare, care totuși, conform exit-poll-urilor, nu au reușit să detroneze forțele pro-europene.

Emoția puternică care a apărut după primul tur de scrutin pentru desemnarea președintelui i-a făcut pe românii să iasă masiv la vot. Se pare că se va înregistra una dintre cele mai mari prezențe la vot din 1990 încoace.

POT, partidul aflat în spatele lui Călin Georgescu, va aduce în Parlament personaje pitorești precum un artist căsătorit cu o prințesă africană, un investitor în industria vaccinurilor, un condamnat penal. Partidul nu are un program politic, dar are mai multe „linii de gândire”.

Economistul Radu Georgescu atrage atenția că suntem în fața celor mai importante alegeri din ultimii 100 de ani, deoarece vom decide dacă mergem către vest sau către est. Opțiunea către est, spune el, ar produce un exod „al masiv al oamenilor care știu câți atomi are molecula de apă”.

Românii s-au mobilizat exemplar și până la ora 16.00 am avut o prezență mare la vot. Sociologul Vladimir Ionaș spune că este greu de spus în ce direcție se va îndrepta votul românilor, deoarece s-a mobilizat atât tabăra suveranistă cât și electoratul partidelor tradiționale.

Cea mai mare parte a temelor promovate de campania lui Călin Georgescu se găsesc în bule de TikTok alese cu grijă și rareori ies la „lumina” mass mediei oficiale. Un articol publicat într-un ziar condus de un condamnat pentru șantaj prezintă scenariile apocaliptice ale campaniei suveranistului.

Zeci de generali SRI, SIE, SPP și MApN au fost ridicați în grad de Președintele României, Klaus Iohannis cu ocazia Zilei Naționale. De asemenea, Iohannis a mai oferit sute de decorații și medalii, atât civililor cât și militarilor din diverse instituții ale statului român.

Liderul Partidului DREPT, Vlad Gheorghe, de profesie jurist, a depus o plângere penală pentru abuz în funcție împotriva membrilor Curții Constituționale (CCR), motivând că nici Constituția și nici legea CCR nu prevede posibilitatea judecătorilor de a cere renumărarea voturilor. Ce spune Legea CCR.

Crearea de universități europene, o diplomă universitară recunoscută în toată Europa și sprijin pentru persoanele vulnerabile sunt proiectele cu cel mai mare impact asupra României prioritare pentru Roxana Mînzatu, primul vicepreședinte român al Comisiei Europene.

România va intra, după 13 ani de așteptare, într-un Schengen terestru cu controale la granițe timp de „cel puțin 6 luni” și cu nouă țări care au reluat controalele prin sondaj. Va fi boom în transporturi, dar a venit și nota de plată sub forma succesului candidatului Călin Georgescu.