Exclusiv Orbán agită spiritele: pregătiri pentru un „atac dublu”. Expert: „Pentru a rămâne la putere, creează o permanentă stare de tumult”

Premierul ungar Viktor Orban a convocat Consiliul de Apărare și a băgat societatea maghiară în stare de alertă de frica unui „atac dublu”. Totul din rațiuni electorale: opoziția maghiară are șanse din ce în ce mai mari să-l detroneze, susține profesorul Sergiu Mișcoiu.

Premierul maghiar este din ce în ce mai îngrijorat de opoziție. FOTO: EPA EFE

Premierul ungar Viktor Orban a convocat, luni, 9 iunie, Consiliul de Apărare a Țării, afirmând, într-o postare în pagina sa de Facebook, că „acțiunile militare din ultimele zile prevăd că războiul va fi mai lung și mai brutal decât ne așteptam la începutul anului”.

Orban și-a explicat decizia făcând referire la războiul din Ucraina, care nu este aproape de sfârșit, și prăpastia creată între Bruxelles și SUA pe această temă.

„Trebuie să acceptăm faptul că unitatea transatlantică s-a destrămat brusc. Niciodată nu a existat o prăpastie atât de mare între forțele pacifiste conduse de Trump și liderii de la Bruxelles și Kiev, care doresc continuarea războiului”, a susținut premierul.

El a subliniat că Ungaria trebuie să rămână de partea păcii, chiar dacă acest lucru va duce la intensificarea disputelor cu Bruxellesul.

În opinia sa, războiul se va prelungi, iar Ungaria trebuie să se pregătească pentru acest lucru. „Acțiunile militare din ultimele zile prevăd că războiul va fi mai lung și mai brutal decât ne așteptam la începutul anului”, a scris el.

Premierul maghiar susține că Ungaria poate fi ținta atacurilor din cauza poziției sale față de război, împărtășită de Donald Trump.

„Trebuie să ne pregătim pentru un atac dublu împotriva Ungariei, deoarece Ungaria este aliată a președintelui Trump și dorește pacea, nu continuarea războiului. Trebuie să fim pregătiți pentru faptul că operațiunile serviciilor secrete împotriva Ungariei, campaniile de denigrare și acțiunile de propagandă de război vor continua cu un elan și mai mare decât până acum. De aceea, am convocat pentru această după-amiază o reuniune a Consiliului de Apărare. Ne vom pregăti și vom apăra Ungaria și familiile maghiare!”, a scris Orban pe Facebook.

De altfel, premierul maghiar a declarat într-un interviu pentru presa franceză că „libertatea noastră este amenințată astăzi de Bruxelles și trebuie să luptăm împotriva acestei amenințări".

„Adevărul” a discutat cu analistul de politică externă Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Paris-Est Créteil și la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, despre cauzele acestui comportament radical al premierului maghiar.

„Poziția lui Viktor Orban pe plan extern este o consecință a amenințărilor politice pe plan intern”

„Viktor Orban a intrat într-o fază a regimului său în care este înclinat să supraliciteze absolut orice fel de eveniment încercând să pună întreaga societate maghiară într-o stare de alertă, de excepție permanentă, de teamă permanentă privind posibile amenințări interne și externe”, explică profesorul Mișcoiu.

Premierul maghiar a realizat, spune specialistul, că opoziția câștigă din ce în ce mai multă credibilitate parțial și datorită faptului că liderul partidului TISZA, Péter Magyar i-a copiat anumite strategii politice și anumite componente, inclusiv ideologice.

„Practic, în condițiile acestea, Orban este concurat pe exact terenul său predilect, adică în zona discursului populist. Pentru a contra aceste elemente și pentru a face ca regimul său să rămână la putere și după alegerile care vor avea loc anului viitor, Orban încearcă să creeze această permanentă stare de tumult în Ungaria, pozând în singurul capabil să respingă amenințările care planează asupra țări”, explică Mișcoiu.

Astfel, poziția lui Viktor Orban pe plan extern este o consecință a amenințărilor politice pe plan intern cu care se confruntă și constă într-o apropiere până la identificare cu politica externă a lui Donald Trump, cu îndepărtarea majoră față de Bruxelles și de Kiev. „Această evoluție nu este nouă, dar are acum proporții mai importante, și în același timp constă într-o martirizare permanentă pe plan internațional, ca fiind singurul lucid din Europa, singurul pacifist, singurul dornic să negocieze cu Rusia lui Putin pentru a preveni posibilitatea unui război”, a detaliat profesorul.

Mai cred maghiarii acest discurs? 

Întrebat în ce măsură mai funcționează la electoratul maghiar tipul acesta de discurs alarmist, anti-UE și anti-Ucraina, Mișcoiu a susținut: „Elementul de noutate față de ceea ce exista înainte este, în primul rând, intensitatea mult mai mare a discursului, inclusiv convocarea unor instituții al căror scop este să apere în ultimă instanță integritatea teritorială a Ungariei, declarații care deja depășesc stadiul acesta al unei lor depoziție și merg mai departe până la gesturi concrete legate de convocarea unor ambasadori, de mesaje pe care trebuie să le dea mai departe în politica externă toți formatorii de opinie care vin dinspre Ungaria.”

Specialistul susține că suntem într-o logică a escaladării unui tip de discurs care și anterior era bazat tot pe o poziție aflată în contradicție cu politica Bruxelles-ului față de Ucraina, dar care acum are cu totul alte dimensiuni. „Și gesturile sale, nu numai declarațiile, inclusiv cele instituționale, au mai depășit o limită care nu a fost să se depăși până acum”, explică expertul.

Efectul „uniți în jurul drapelului” sau cum să câștigi alegerile cu amenințarea externă

Operațiunea lui Orban este numește „Rally around the flag effect” (efectul uniți în jurul drapelului-nr) și are în vedere creșterea temporară a sprijinului popular pentru liderii politici în perioade de criză internațională sau război. Termenul a fost introdus în 1970 de către politologul american John Mueller, în lucrarea sa „Presidential Popularity from Truman to Johnson”. Astfel, liderii pot utiliza amenințările externe pentru a distrage atenția de la problemele interne și a-și întări poziția politică .

Acest efect este de obicei de scurtă durată. De exemplu, după atacurile din 11 septembrie 2001, rata de aprobare a președintelui George W. Bush a crescut semnificativ, dar această creștere a fost temporară și a scăzut în lunile următoare.

Teoria „Rally 'round the flag effect” subliniază tendința populației de a-și uni sprijinul în jurul liderilor politici în fața unei amenințări externe, dar acest sprijin este adesea efemer și depinde de natura și percepția crizei.

Mai există și „Teoria diversionistă a războiului” care sugerează că liderii pot iniția conflicte externe pentru a distrage atenția de la problemele interne, cum ar fi instabilitatea economică sau scăderea popularității. Astfel, amenințările externe devin un instrument pentru a întări poziția politică inte