Avertismentul unui economist: Creșterea taxelor ar putea duce la alegeri anticipate și o victorie suveranistă de peste 60%

0
0
Publicat:

Economistul Radu Georgescu atrage atenția că planurile de majorări substanțiale de taxe, în contextul în care România este, conform Eurostat, pe locul II la inflație și II la sărăcie în UE, vor arunca țara peste un an în alegeri anticipate ce vor fi câștigate de suveraniști.

Suvernaiștii vor câștiga eventualele alegeri anticipate, spune Georgescu. FOTO: Inquam Photos
Suvernaiștii vor câștiga eventualele alegeri anticipate, spune Georgescu. FOTO: Inquam Photos

Comisia Europeană (CE) declanșează împotriva României procedurile ce pot duce la suspendarea accesului țării la banii din PNRR și la fondurile de coeziune, având în vedere că nu a luat măsuri adecvate pentru reducerea deficitului bugetar, situat la 9,3% din PIB anul trecut, cel mai ridicat din UE, a declarat un oficial european în contextul în care astăzi CE publică evaluări privind progresele statelor membre în privința reducerii deficitelor.

Conform celor mai recente date Eurostat, România se confruntă cu provocări economice majore, în special în ceea ce privește deficitul bugetar și creșterea economică, dar înregistrează și progrese în domenii precum siguranța rutieră și producția industrială.

România a înregistrat în aprilie 2025 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, 9,3% din PIB, conform ultimelor rapoarte Eurostat.

Țara noastră și-a asumat printr-un plan fiscal o reducere a deficitului la 7% în acest an și până la 3% în 2030. Datele pe primele luni arată însă o reducere slabă a deficitului, comparativ cu anul trecut.

Pentru a evita o posibila retrogradare a ratingului de credit, autoritățile române trebuie să adopte până la 30 iunie 2025 un plan credibil de reducere a deficitului, care ar trebui să includă majorarea veniturilor fiscale cu 2,5 puncte procentuale și reduceri de cheltuieli de 0,5 puncte procentuale.

România este pe locul I la inflație și pe locul II, după Bulgaria, în ceea ce privește riscul de sărăcie și excluziune socială.

De asemenea, România rămâne în topul țărilor cu cele mai mari valori în ceea ce privește copiii aflați în risc de sărăcie sau excludere socială din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria și Spania, arată datele Eurostat. În 2024 am înregistrat cea mai mare scădere a procentului de copii aflați în risc de sărăcie sau excludere socială din Uniunea Europeană. În ciuda scăderii procentuale de 5,4% înregistrate în 2024, ne-am aflat în continuare în topul țărilor cu cele mai mari valori de copii aflați în risc de sărăcie sau excludere socială, cu o valoare de 33,8%, alături de Bulgaria, (35,1%) și Spania (34,6%).

Locul I la inflație, locul II la sărăcie

Economistul Radu Georgescu a publicat o nouă lecție de economie și, în același timp, un avertisment.

„Săptămână aceasta Eurostat a publicat două rapoarte. România este pe primul loc la inflație din UE și pe locul 2 la sărăcie. Surprinzător, observ în media, că politicienii fac un plan să crească substanțial taxele: TVA, accize, impozit pe venit etc. Acest lucru va crește nivelul de sărăcie și inflația din România”, explică economistul pe Facebook.

El crede că mesajul ultimelor alegeri nu a fost înțeles de politicieni.

„Ceva îmi spune că peste maxim un an vom avea alegeri anticipate”

„În loc să reducă substanțial numărul de bugetari, preferă să crească taxele pentru toată populația. În 2025 sunt 1,3 milioane bugetari. În 1990 erau 800.000 . Având în vedere că între timp s-au inventat calculatorul și internetul, statul ar putea să funcționeze lejer cu jumătate din bugetari”, explică el.

Georgescu are, la final, un avertisment dur: „Nu mă pricep la politică. Și am zero interes pentru politică. Dar ceva îmi spune că peste maxim 1 an vom avea alegeri anticipate, iar partidele suveraniste vor avea peste 60%. Atât s-a putut”.

Dăianu: „Funcționărimea nu depășește între 500 și 600.000 de persoane”

Și președintele Consiliului Fiscal (CF), Daniel Dăianu, a abordat, într-un interviu pentru „Adevărul” problema sectorului bugetar.

„Trebuie să te ocupi și de sectorul bugetar. Noi am spus în documentele noastre, la Consiliul Fiscal, că sectorul bugetar nu înseamnă doar funcționărimea, ci și cei din sănătate, educație, armată, poliție, jandarmerie. De fapt, funcționărimea nu depășește între 500 și 600.000 de persoane. Chiar dacă i-ai reduce la jumătate - și acest lucru e foarte dificil de făcut, pentru că nu poți da cu satârul și să spui „domnule, eliminăm 50% din funcționărime” – nu ai rezolva problema”, a susținut acesta. 

Dăianu a mai spus că „dacă faci socoteli, îți dai seama că ajustarea fondului de salarii, chiar dacă reduci la jumătate funcționărimea, nu acoperă nici pe departe necesarul de corecție. Nici pe departe.”

Legat de reducerea vehiculată de liderul AUE, George Simion, cu 500.000 de bugetari, Dăianu a spus: „Poți însă, să reduci numărul de angajați, dar nu la dimensiunea vehiculată în public. În cursul anului 2024, îmi aduc aminte că am avut dispute cu unii analiști care spuneau să reducem copios numărul de bugetari. Și am spus, „vă rog frumos, faceți analize și o să vedeți că nu pot fi reduse într-atât”. Acest număr nu poate fi redus într-atât încât să aibă o influență mare asupra cheltuielilor bugetului și să reducă astfel semnificativ deficitul bugetar.”

Economie

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite