Exclusiv Negocierile de pace se complică: triada Polonia-Ungaria-Slovacia se reconfigurează, Trump, atent la lupta internă
0Negocierile de pace și ajutorul pentru Ucraina au ajuns într-o situație dificilă, în contextul în care președintele Trump se concentrează pe lupta politică internă, iar în Europa s-a refăcut triada Polonia-Ungaria-Slovacia, spun specialiștii consultați de „Adevărul”.
Pe lângă conflictul deschis cu miliardarul Elon Musk, președintele Donald Trump mai are de gestionat protestele împotriva raidurilor anti-imigrație efectuate de ICE (agenție federală de aplicare a legii din cadrul Departamentului pentru Securitate Internă al Statelor Unite) care au escaladat în Los Angeles, ducând la închiderea unor autostrăzi importante și la acte de vandalism. În replică, președintele Donald Trump a autorizat trimiterea a 700 de pușcași marini și 2.000 de membri ai Gărzii Naționale în oraș, fără consimțământul guvernatorului Gavin Newsom. Această acțiune a fost criticată de autoritățile locale.
Democrații din California au reacționat ferm împotriva desfășurării Gărzii Naționale și a trupelor de pușcași marini în Los Angeles. Guvernatorul Gavin Newsom a acuzat administrația federală de încălcarea suveranității statului și a inițiat un proces federal pentru a contesta legalitatea acestor măsuri.
Newsom a criticat mobilizarea ca fiind o „comedia absurdă”, afirmând că aceasta distrage resurse esențiale pentru gestionarea altor crize, precum incendiile forestiere și combaterea traficului de fentanyl. De asemenea, a declarat că Trump l-a amenințat cu arestarea, ceea ce subliniază natura autoritară a acțiunii.
Alături de Newsom, primarul Los Angeles-ului, Karen Bass, și alți lideri democrați au condamnat utilizarea trupelor militare pentru a dispersa protestele, considerând-o o escaladare inutilă a tensiunilor.
În replică, Casa Albă a apărat desfășurarea trupelor, afirmând că este necesară pentru protejarea proprietății și personalului federal.
Refacerea triadei în Europa
În plus, în Europa s-a refăcut triada Ungaria-Slovacia-Polonia, care va pune bețe în roate măsurilor UE de sancționare a Rusiei. Robert Fico, premierul Slovaciei, a declarat pe 8 iunie, că țara sa va bloca orice sancţiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei care aduc atingere intereselor naţionale. Tot duminică, Viktor Orban susținea că aderarea Ucrainei la UE ar declanșa un război cu Rusia.
În acest context, am discutat cu analistul de politică externă Hari Bucur Marcu și cu profesorul Sergiu Mișcoiu despre negocierile de pace și ajutorul occidental pentru Ucraina.
Bucur-Marcu: „SUA poate spune: cine face în continuare comerț cu Rusia, nu mai face comerț cu America”
Expertul în securitate Hari Bucur-Marcu, fost Associate Senior Fellow pentru politica de apărare la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate (DCAF), consilier în Ministerul Afacerilor Externe pentru înființarea Centrului de Reconstrucție Post-Conflict, coordonatorul academic al Centrului de Studii NATO din București, ofițer responsabil cu aspectele miliare ale NATO, a analizat situația negocierilor de pace în lumina ultimelor evoluții.
„Aceste atacuri cu sute drone derulate atât de Ucraina cât și de Rusia fac parte din ecuația războiului de lungă durată, pe care Trump nu-l vrea. Trump vrea să oprească războiul cât mai repede. Dar asta nu înseamnă că dacă nu există altă soluție decât războiul de lungă durată, el nu va continua să ajute Ucraina. Din contră, a și spus foarte clar ce ajutor va da el Ucrainei dacă va fi nevoie de așa ceva: nu vor mai fi arme vechi de 40 de ani cum i-a dat Biden și așa mai departe, ci cele mai bune arme pe care poate să le dea. Bine, nu există un document în acest sens, dar asta e intenția lui declarată”, a susținut expertul.
Trump încă mai crede că-l poate convinge pe Putin să oprească războiul. Președintele SUA are arme redutabile pentru a-l aduce pe omologul său rus la masa negocierilor:
„În condițiile în care nu îl poate convinge, el i-a arătat deja ce ar însemna, care ar fi consecințele dacă Putin nu oprește războiul, respectiv sancțiunile secundare pe care Europa nu prea poate să mai impună. Europenii mai pot sancționa Rusia în ceea ce privește eliminarea oricăror contacte comerciale cu Rusia, mai ales pe energie. Dar mai mult de atât nu pot să facă, pe când America este singura care poate spune la 180 de țări, „cine face în continuare comerț cu Rusia, nu mai face comerț cu America”. Și în momentul acela, Rusia este izolată economic, fără nicio îndoială. Inclusiv Chinei poate să-i spună lucrul acesta. Trump a exersat sistemul ăsta cu Iranul în primul mandat și a mers perfect.”
Specialistul e de părere că Trump i-a spus clar lui Putin ce îl așteaptă din punct de vedere economic. În același timp, detaliază el, Trump dă dovadă permanentă prin gesturi aproape zilnice, că nu are în vedere să abandoneze Ucraina.
„Nu va lăsa Ucraina să piardă. Sigur, nu poate să câștige războiul. A câștiga războiul ar presupune un cu totul alt tip de război, de eliberare a teritoriilor ocupate. Teritoriile alea sunt ocupate, dar sunt locuite și de către foarte mulți rusofili. Ar presupune ca operațiune militară, pe lângă eliberare și o cucerire efectivă de teritorii, ceea ce aravea implicații umanitare severe”, explică expertul. Vorbim despre 5-6 milioane locuitori în zonele respective, spune el.
„Și în asemenea condiții, soluția va fi până la urmă oprirea războiului pe aliniamentele pe care se află acum. Adică fără ca Rusia să cucerească toată Ucraina și fără ca Ucraina să-și se elibereze teritoriul. Nu există altă soluție. Absolut toată lumea știe treaba asta. Asta ar însemna încetarea războiului, pacea este cu totul altceva: ca regimul acelor teritorii să fie agreat în comun de către Rusia și de către Ucraina, cu acceptul tuturor europenilor și a Statelor Unite și Canadei”, arată Bucur-Marcu.
Se întărește zona anti-Ucraina, cu Ungaria, Slovacia și Polonia?
Întrebat despre efectul refacerii triadei anti-Ucraina, Ungaria, Slovacia, Polonia, specialistul spune: „Nu e chiar așa. Nu? Uitați-vă la Orban. Deci Orban a acceptat până la urmă cam tot ce a spus Bruxelles-ul să facă, inclusiv cu refugiații, inclusiv cu sancțiunile la adresa Rusiei, el a aplicat toate sancțiunile care i-au fost impuse Rusiei. El din gură zice, dar altfel nici nu se gândește să iasă din NATO și așa mai departe.”
În ceea ce privește, Slovacia, el susține că aceasta nu contează din punct de vedere militar spre deosebire de marile puteri care pot să aducă armata la nivel de un milion de militari oricând.
Bucur-Marcu spune că în plus, Statele Unite au acceptat deficitul comercial cu UE. „UE are deficit comercial cu China și America are deficit comercial UE, ca urmare, și cu China. Deci, practic, SUA subvenționează pierderile pe care le europenii în schimburile economice cu China. În momentul în care a venit, Trump și a zis că nu mai acceptă ca europenii să nu cheltuiască pentru propria lor securitate și că nu mai acceptă ca America să subvenționeze schimburile comerciale ale UE cu China, în momentul acela, Trump a devenit odios pentru Europa.”
Specialistul spune că Trump are o listă întreagă de probleme pe care le-a moștenit de la Biden și niciuna pe care a creat-o el: „Problemele pe care le are de la Biden vrea să le abordeze în chip holistic. Are niște termene, unul din acestea este 4 iulie, dată până la care și-a propus Trump să semneze pachetul legislativ „Beautiful big bill”, un singur pachet cu absolut toate legile prin care ar trebui el să-și îndeplinească obiectivele din mandatul său. Unele cu o perspectivă de până la 10 ani cum e de exemplu dezvoltarea AI”.
Vorbim de probleme de suveranitate energetică, de revitalizarea energiei nucleare, de pământuri rare exploatate în zone care sunt protejate în momentul de față etc.
„Până când Trump nu va rezolva problema internă, el nu se va ocupa de altceva”
„Până când nu va rezolva problema asta, el nu se va ocupa de altceva. Deci până nu va vedea treaba asta rezolvată nu va face altceva, și el are toate șansele”, a concluzionat expertul.
Cearta cu Elon Musk e benefică amândurora, crede el: „Uitați-vă cum au crescut acțiunile la Tesla care scăzuseră spectaculos. Pe urmă, au încetat toate acuzațiile democraților conform cărora Trump e o marionetă, că de fapt Elon Musk e președinte.”
Legat de ce se întâmplă în Los Angeles, expertul spune: „Nu au nicio șansă protestatarii. Trump are experiența din 2020, cu situația de la Minneapolis. Acolo a făcut oferta de a trimite Garda națională ca să oprească protestatarii violenți. Nu a acceptat atunci guvernatorul să intervină Garda națională. Pe când aici, în California, nimeni n-a mai întrebat. Trump a zis, „atacați o agenție federală, înseamnă că eu îmi iau toate măsurile mele, federale, pentru ca să îmi apăr agenția, sediile, programele și așa mai departe. Și a trimis 5.000 de oameni în Los Angeles.”
Trump va merge înainte cu pachetul de legi, spune el. „Ce se întâmplă în Los Angeles nu e o problemă. E, într-adevăr, spectaculos, e cu incendii, e cu proteste, dar protestatarii nu au nicio șansă, mai ales în condițiile în care nu au susținători. Deci, imigranții care protestează și cei care vin, mai ales cei cu steagurile Palestiei nu au nicio șansă să aibă sprijinul mexicanilor sau populației latino din California, care sunt oameni foarte serioși, care vor să trăiască într-o America așa cum au văzut ei în copilărie”.
Mișcoiu: „Europa sub foc încrucișat”
„Deci practic după victoria lui Nawrocki în Polonia, vedem o resuscitare a fostului Višegrad, desigur fără Cehia care are o atitudine total diferită, dar cu Slovacia, Ungaria și Polonia. Practic, după Victoria lui Nawrocki au prins din nou aripi aceste tendințe de contrare foarte activă a politicii europene și de blocare a deciziilor care sunt luate la nivelul UE. Orban era pe cale să rămână singur în această postură, pentru că dacă în Polonia ar fi câștigat centrul liberal și în Slovacia, Fico nu ar fi putut să-și formeze un guvern, ar fi fost într-adevăr într-o situație inedită de izolare. Însă acum, în Europa Centrală și de est, avem această triadă care va acționa și care va căuta să influențeze și alți lideri dacă este posibil. Iar în Occident, această politică își găsește ecouri desigur, în strategia propusă de Marine Le Pen, de liderii opoziției din diverse state europene și, desigur, în viziunea lui Donald Trump”, susține Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Paris-Est Créteil și la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.
Întrebat cât de tare complică această triadă ajutorul european pentru Ucraina, specialistul a susținut: „Polonia va avea o voce cumva dublă și președintele, fără un mandat din partea majorității parlamentare și din partea guvernului, nu poate să decidă singur nimic în politica externă. Mai degrabă la nivel simbolic este o victorie pentru cuplul Orban-Fico, decât o activare a unei posibilități reale de blocare a politicii europene.”
Într-adevăr, Europa se află, spune profesorul, sub focul încrucișat al lui Donald Trump - care negociază peste capul Europei, direct cu Rusia, și pune presiune asupra Ucrainei – și al liderilor din Uniunea Europeană care doresc o atitudine foarte diferită față de cea pe care UE a avut-o până acum. „Susținerea aceasta a Ucrainei nu poate să rămână una majoritar europeană, că Europa nu își poate arvuni resursele pentru a apăra Ucraina și că în cazul în care americanii vor face, așa cum vedem că deja încep să facă, pași serioși în lateral, Uniunea Europeană ar trebui să-și înmoaie discursul față de Rusia și să devină mai prietenoasă cu aceasta, căutând mai mult să impună Ucrainei pacea. Această versiune este susținută de domnii Fico și Orban, de domnul Vucic, care sigur nu e în Europeană, dar care are și el o voce în domeniu și are, să spunem, o acoperire minoritară, desigur, la nivelul Europei, dar totuși o acoperire cu ecoul rândurile unora dintre europeni.”
Această politică nu poate fi neglijată, spune Sergiu Mișcoiu, mai ales în virtutea mecanismelor decizionale din Uniunea Europeană, multe dintre acestea bazându-se pe unanimitate, iar această unanimitate, fără Ungaria și Slovacia, nu poate fi obținută.
Se încarcă comentariile...
