FOTO Caprele cu trei, patru ori cinci coarne la Mehedinţi

Capra lui Mihăiţă Guran din Jiana este celebră în tot satul. Nu fiindcă ar da mai mult lapte decât surorile sale, ci fiindcă are mai multe coarne. Omul crede că la mijloc este vorba de vreo anomalie genetică, altă explicaţie nu găseşte.

Mihăiţă Guran, din satul mehedinţean Jiana, este pădurar într-o altă comună, la Scăpău. Din gospodăria lui Costel Neagu, din Scăpău, a luat în urmă cu câţiva ani un ţap cu mai multe coarne, de la care „prin împerechere, s-a luat gena”. Omul îşi aminteşte că a rămas surprins atunci când a văzut pentru prima dată în pădure caprele lui Neagu cu trei, patru ori cinci coarne:  „Am fost şi eu surprins când le-am văzut prima dată în pădure. Am zis: <<Bă, ce e mă cu ăstea>>? <Aştia sunt arătării, se sperie şefii de ele>>. Şi acum, în curtea lui Costel Neagu, din Scăpău, cresc mai multe exemplare din aceste capre neobişnuite, care au trei, patru şi cinci coarne.

Pădurarul crede că la mijloc este vorba de vreo anomalie genetică. „Când am oprit iadă de la el, de unde am şi eu rasa, am vrut să şi eu văd dar totul e normal. Şi aşa este, laptele normal, iezii normali, cu excepţia coarnelor. Totuşi cred că este vreo anomalie genetică, zic eu, altfel nu pot să-mi explic, zic eu”, spune nea Mihăiţă Guran. Totuşi cornutele sunt tare bătăuşe când vine vorba de mâncare: „Au şi ceva anormal: sunt foarte bătăuşe, pe celelalte le bat rău de tot. În turmă îşi văd de treaba lor, dar atunci când sunt izolate cu altele, nu, mai ales la masă”.

Tatăl pădurarului, Ion Guran, spune că Rica, capra cu şase  coarne este vedetă în sat. „Eu am o capră cu şase coarne, aşa s-a născut, şi am ţinut-o şi ne fată face câte doi iezi, un ied, depinde de an. Nu ştiu de de ce e aşa, Dumnezeu aşa a făcut-o. S-au fotografiat cu ea oamenii aceia care păzesc Dunărea. O avem de vreo 6 ani şi până acum a fătat de 4 ori, dar iezii au ieşit normali”, spune Ion Guran.

Caprele cu mai multe coarne atrag atenţia trecătorilor, un bărbat oferindu-le pentru un exemplar 100 de euro.

„Am primit şi 100 de euro pe un ied din ăsta micuţ,  care avea şase coarne, dar nu am fost eu cu ele, că dacă eram eu îl dam, vă daţi seama că sunt bani totuşi. Cred că îl vroia pentru trofeu. Erau pe câmp şi a oprit un om maşina pe margine şi a zis: <<Domnule, nu mi-l dai mie că îţi dau 100 de euro pe el>>. Dacă îl sacrificam nu luam mai mult de 150 de lei, zic cu bătaie 150 de lei, dar nu cred. A rămas mama lui fiindcă pe el l-am sacrificat în prag de sfinte sărbători de Paşte”, povesteşte Mihăiţă Guran.

Citiţi şi:

Cum a reuşit un detectiv particular să aducă pe profit un spital de stat în România