FOTO Adevărata Oră a Pământului. Poiana Dobrogei, împădurită cu mii de puieţi de stejar şi frasin
0Elevii şcolii şi ai liceului din Topolog şi pădurarii din Ciucurova au sărbătorit altfel Ora Pământului. Sâmbătă, 29 martie, ei au plantat 1.200 de puieţi de stejar, paltin şi frasin în Poiana Dobrogei.
Sâmbătă dimineaţă, copiii şi pădurarii s-au înarmat cu sape, lopeţi şi puieţi şi s-au îndreptat spre Pepiniera Panduru, zonă cunoscută sub numele de Trei Izvoare sau Poiana Dobrogei.
Pe terenul pregătit din toamnă, s-au săpat gropi şi s-au plantat puieţi. Treaba a fost împărţită echitabil: cei mari au săpat, iar cei mici au plantat puieţii, după care au bătătorit pământul din jurul firavei plante.
Cosmin Costache este elev la Şcoala gimnazială din Ciucurova. Îi place pădurea, mai ales că tatăl său, pădurar fiind, l-a luat de mic în codrii Dobrogei şi i-a spus poveşti vânătoreşti.
Băiatul nu a mai plantat până acum un copac în pădure, ci a ajutat în livada din gospodărie, acolo unde au mai mulţi vişini şi cireşi. Îi place aerul curat al pădurii şi tocmai de aceea ştie şi să respecte plămânul verde al omenirii.
Lecţia de mediu
Directoarea şcolii, Mariana Costache, a venit şi ea pentru a da o mână de ajutor. Este din Hârşova, dar de 14 ani locuieşte în Ciucurova, unde şi-a urmat soţul, un ucrainean fălos. Nu a regretat niciodată alegerea făcută şi spune că s-a îndrăgostit de zona minunată. Este profesoară de istorie şi geografie, însă sâmbătă ea a predat lecţia de mediu.
Alături de copiii de la şcoala din Ciucurova au fost şi elevii Liceului Tehnologic din Topolog, unde s-a înfiinţat din acest an o clasă de pădurari. Alături de ei a fost directoarea unităţii de învăţământ, Virginia Ciobanu. „Nu am stat bine la notele la Bacalaureat, dar am spus că cineva trebuie să fie şi la sapă“, spune cadrul didactic.
Cel mai harnic a fost Ionuţ Dragnea, elev în clasa a X-a, de altfel, cel care învaţă şi cel mai bine, cea mai mică notă a lui fiind 7. „Îmi place să fiu pădurar. Aici este aer curat. La şcoală învăţăm cum se fac gropile, cum se taie copacii din pădure“, spune băiatul. Pasiunea pentru pădure a moştenit-o de la tatăl său, pădurar cu vechime în zonă. El spune că pădurea ne fereşte de inundaţii, dar şi de cutremure.
5 hectare de teren împădurite anual
Nu este singura zonă din Tulcea unde se fac împăduriri. Pădurarii se ocupă de refacarea zonelor defrişate din judeţul Tulcea. Anual, se plantează 5 hectare de teren, ne spune pădurarul Ion Drăgoi, iar regenerări naturale se realizează pe 15 - 20 de hectare. Conform standardelor, între puieţi trebuie să fie o distanţă de un metru între ei, iar între rânduri se lasă doi metri. Copacii cresc singuri, ne explică pădurarii. Când le cresc coroanele, ei se elimină unul pe altul, spun ei.
Nea Drăgoi e de prin părţile Moldovei, însă a ajuns în Dobrogea în urma repartiţiei. A absolvit Facultatea de Silvicultură din Braşov. „Norocul nostru este că aici nu au loc defriţări masive pentru că sunt păduri de foioase. Lemnul se vinde agenţilor economici“, spune inginerul silvic.
La nivelul ocolului silvic Ciucurova, ponderea speciilor este următoarea: 50% este ocupată de tei, 25% de stejati, iar restul de frasin şi răşinoase. Acestea din urmă nu s-au aclimatizat bine în deşertul dobrogean.
Ocolul silvic Ciucurova se întinde pe 16.308 hectare, fiind zona cu cea mai mare suprafaţă împădurită din Dobrogea.
Vă mai recomandăm: