Ion Iliescu şi Victor Atanasie Stănculescu au fost în spatele înăbuşirii revoltelor studenţeşti din Timişoara, în 1956

O inedită expoziţie scoate la iveală o serie de documente din arhivele comuniste, care aparţin celor care au avut de suferit din timpul revoltelor studenţeşti din 1956

Expoziţia „56 de la 56” a fost deschisă la Salonul Vega al Bastionului Terezia şi este organizat de Societatea Timişoara, Asociaţia 21 decembrie 1989 din Bucureşti şi Respublica. Au fost expuse copii ale dosarelor celor care au avut de suferit în urma revoltei studenţeşti din 1956, documente care se aflau la Parchetului Militar, însă au fost preluate de la CNSAS. Obţinerea acestor documente i se datorează unguroaicei Andrea Varga, care s-a mutat la Bucureşti, pentru a studia dosarele din aceea vreme.

Revolta studenţilor timişoreni a apărut ca urmare a Revoluţiei Maghiare şi intrării trupelor sovietice în Ungaria. După Timişora, s-au organizat proteste în centrele universitare de la Cluj şi Bucureşti.

„A fost un act de mare curaj al timişorenilor. Era o mişcare extrem de riscantă. În 1956, tinerii au riscat pedeapsa cu moartea”, a declarat Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara.

În semn de solidaritate cu revoluţionarii maghiari, studenţii din Timişoara au organizat un consiliu de criză, la Cantina Politehnicii, unde s-a redactat şi un memoria către Partidul Muncitoresc Român. După lăsarea întunericului, trupele speciale şi armata au ocupat cantina, au arestat studenţii, care au fost urcaţi în camioane şi duşi la o unitatea militară de la Becicherecul Mic, pentru interogatorii.

Autorităţile comuniste au reuşit să reprime foarte rapid revolta studenţilor. Organizatorii au fost condamnaţi la închisoare între patru şi opt ani, alţi sute de tineri fiind exmatriculaţi.

Teoria lui Dan Voinea

Foto

La deschiderea expoziţiei a participat şi generalul Dan Voinea, cel care a instrumentat Dosarul „Timişoara 1989”. Fostul procuror a studiat însă mult şi evenimentele din 1956, descoperind numeroase similitudini cu revoluţia anticomunistă din decembrie 1989.

Cel care a trimis în octombrie 1956 la Timişoara, pentru a restabili ordinea, a fost Victor Atanasie Stănculescu. În aceea vreme era maior şi adjunctul şefului Marelui Stat Major şi şeful Direcţiei Organizare, Mobilizare, Planificare din Marele Stat Major.

Dan Voinea a ţinut să precizeze că atât în 1956, cât şi în 1989, timişorenii au avut parte de intervenţia a două personaje „de tristă amintire”.

„În 1956, s-a înfiinţat un comitet militar la Bucureşti, la care a participat şi Ion Iliescu, secretarul Uniunii Tinerilor Muncitori (UTM), pentru a discuta despre cerinţele studenţilor. În loc să răspundă memoriului studenţilor, peste noapte au decis să se intrevină în forţă şi răzvărtiţii să fie arestaţi. Au urmat rapid, între 13-16 noiembrie, procesele în stil stalinist, la care nu s-au respectat drepturile la apărare. Atunci au apărut expresiile ca huligani şi golani, folosite atât de Ceauşescu, cât şi de Iliescu”, a declarat Dan Voinea (foto).

Stănculescu: „Lichidez totul într-o zi, ca în 1956”

Pe 17 decembrie 1989, generalul Vasile Milea, şeful Ministerului Apărării Naţionale, a trimis la Timişoara două persoane să facă ordine: este vorba de Mihai Chiţac, ministrul Internelor şi Victor Atanasie Stănculescu, adjunctul MAPN.

„Stănculescu a fost cel care a dorit să meargă la Timişoara. I-a spus generalului Milea că în 1956 a lichidat revolta studenţilor într-o singură zi. Şi aşa credea că va face şi în 1989. Interesant este că pe 22 decembrie 1989, la Bucureşti, Ion Iliescu a fost chemat de Victor Atanasiu Stănculescu. Se ştie bine ce au făcut cei doi după 22 decembrie”, a mai declarat Dan Voinea.