FOTO Primarul Timişoarei nu doreşte aspect vienez pentru clădirea Operei. Va fi păstrată faţada de "Arc de triumf"

Faţada clădirii Operei şi Teatrului Naţional din Timişoara va rămâne neschimbată, cel puţin atâta timp cât este primar Nicolae Robu.

Nicolae Robu nu este de acord cu revenirea la vechea înfăţişare a clădirii din centrul Timişoarei. Faţada Operei va fi reabilitată pe aspectul de acum, care este opera arhitectul Diuliu Marcu.
 

Primarul doreşte să se extragă cele două statui ascunse sub sarcofagul ridicat peste vechea arhitectură. 

„Nu se potrivesc pe frontispiciu, dar se potrivesc jos, simetric faţă de intrarea principală, pe postamente corespunzătoare. Am discutat cu arhitecţi şi această soluţie este considerată mai bună. Aducerea Operei în ansamblu la forma sa iniţială este total nepotrivită în noul context. Ar fi o clădire ştearsă, dominată ca înălţime de Hotel Timişoara, de Materna, de Palatul Lloyd, de toate clădirile practic din zonă”, a declarat Nicolae Robu, care va face diligenţele la Ministerul Culturii să fie sprijinit financiar pentru reabilitare.

Păstrarea faţadei actuale a încins din nou spiritele în mediul virtual. Cea mai mare parte a celor care comentează pe Facebook sunt pentru revenirea faţadei proiectate de celebrii arhitecţi vienezii Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner (constructori a numeroase săli de teatru din Europa - Budapesta, Viena, Szeged sau Odessa).

Teatrul comunal - Opera. Înainte şi după...schimbarea la faţa(dă). Colaj: Lucian Muntean

„Păstrarea faţadei fasciste a operei este o mare greşeală. Opera este cea mai importantă clădire din cetate, proiectată de celebrii arhitecti Fellner si Helmer. Este regretabil gestul primarului de a hotărî singur păstrarea faţadei fasciste fără a consulta populaţia. În momentul în care s-a decis restaurarea faţadelor laterale şi aducerea lor la faza iniţială, atunci trebuia readusă la stadiul original şi faţada centrală. Trebuie să alegem ce dorim să avem în oraşul nostru: O operă cu o faţadă ce aminteşte de epoca lui Hitler şi Mussolini sau o opera care aminteşte de perioada de glorie a Micii Viene. Sunt absolut convins că timişorenii vor opta în proporţie covârşitoare pentru revenirea la faţada originală. Fac un apel la domnul primar să ţină cont de ce îşi doresc timişorenii. Eu pledez ferm pentru restaurarea şi revenirea la faţada originală a operei Timişoarei”, a declarat arhitectul Valentin Luca, care cere primarului să facă un referendum local.

Pe forumul primăriei s-a făcut un sondaj de opinie în care timişorenii erau chestionaţi cu privire la oportunitatea păstrării actualei faţade, iar opiniile au fost clar pentru revenirea la faţada istorică.

Vechea faţadă este intactă şi se află doar acoperită de plăcile sarcofagul realizat de arhitectul bucureştean Diuliu Marcu.

"Vom începe o campanie pentru a readuce faţa originală a Operei. Timişoara merită acest lucru. Timişoara trebuie să redevină un oraş european, mai ales că doreşte să fie şi Capitala Culturală a Europei. Este o şansă istorică să renunţăm la această struţo-cămilă. Practic nu a mai rămas decât partea din faţă”, declara consilierul local Simion Moşiu.

În anul 2003, Primăria Timişoara a făcut un pas important, refând cele două laturi ale Operei, după planurile iniţiele. Aşa că în locul unui simplu zid, fără nicio valenţă artistică sau arhitecturală, au reapărut geamurile pe cele trei nivele.

Balconul şi intrarea sunt şi ele originale, iar acum a mai rămas de refăcut doar aproximativ 30 la sută de clădire.

Istorie cu două incendii devastatoare

Construcţia clădirii Palatului Culturii a început în 1871, după planurile renumitilor arhitecţi vienezi Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner şi a fost terminată în 1875.

Iniţial a purtat numele împăratului Franz Josef. În partea laterală, care dă în actuala stradă Alba Iulia, s-a aflat Hotelul Kronplatz Rudolf şi sala de dansuri Reduta, unde a concertat, în 1879, Johannes Brahms.

În 1880, Teatrul este cuprins de un incendiu şi arde aproape complet. Achiziţionat de primărie, clădirea a fost reconstruită. În 1920, clădirea este lovită din nou de tragedie. Un nou incendiu a mistuit clădirea. Palatul a trebuit reconstruit. Era după căderea Imperiului Austro-Ungar, când mare parte a Banatul a intrat în componenţa României.

Reconstrucţia se face după planurile arhitectului bucureştian Duiliu Marcu, păstrându-se stilul original numai la faţadele laterale, faţada principală şi sala de spectacole îmbrăcând stilul neobizantin.

Faţadă în stil fascist

În 1933, aparent fără un motiv întemeiat, urmează o nouă modificare a faţadei. Acelaşi architect Diuliu Marcu, un admirator al lui Marcelo Piacentini – arhitectul preferat al dictatorului fascist Benito Mussolini, realizează un proiect simplu, care nu va mai avea nimic de-a face cu arhitectura Pieţei centrale a Timişoarei.



Ziarul Vestul titra în acele vremuri: “Are impresia că ne lasă un monument egiptean, dar a lăsat o simplă şi uriaşă arcadă, un arc de triumf al prostiei. Este o altă batjocură la adresa Timişoarei”.



“Părerile au fost împărţite. Să se facă dreptate sau să se lase aşa. S-a tăcut mult timp, iar Timişoara avea o clădire în stil fascist. Este timpul să se revină la ce a fost. Există proiectul Corso, prin care se refac clădirile din Piaţa Victoriei, în cadrul căruia poate fi inclus şi refacarea faţadei operei. Mai este o problemă. În urma înălţării Hotelului Timişoara, Opera a rămas mai scundă. Fireşte ar fi să se înalţe şi această clădire”, a mai spus Simion Moşiu.

Citiţi şi:

EPISODUL 1 „Cel din urmă bastion”

EPISODUL 2.  „Din viaţa Castelului”

EPISODUL 3 "Pe vremea tramvaiului cu cai"

EPISODUL 4 Minunata Gară Domniţa Elena şi trenul de Buziaş care trecea prin centru 

EPISODUL 5 Amintiri despre oraşul de altădată: Hoteluri şi localuri de lux din secolele XVIII-XIX-lea 

EPISODUL 6 Cum mergeau oamenii la "mozi"

EPISODUL 7 Buteliile Shell-Gas şi Aragaz din actuala cofetărie Violeta

EPISODUL 8 Povestea uzinei de gaz din Timişoara, apărută în 1858

EPISODUL 9 Pe urmele unui celebru "fotoreporter" din Imperiul Austro-Ungar

EPISODUL 10 Timişoreanul care trimitea alimente în Germania, în schimbul unor acordeoane

EPISODUL 11 Elitelele se plimbau pe Corso, elevii, studenţii şi militarii pe Surogat

EPISODUL 12 Plimbare prin magazinele de pe Corso, de acum peste 70 de ani

EPISODUL 13 O „raită” prin prăvăliile de pe Surogat, unde erau doar două clădiri