Fenomenul „Gărâna“. Hipstereala oamenilor inteligenţi FOTO
0Cea de a XXI-a ediţie a Festivalului de Jazz de la Gărâna a adunat mii de oameni la concertele din Poiana Lupului.
Festivalul de jazz de la Gărâna, care se desfăşoară în Munţii Banatului, continuă să atragă oamenii ca un magnet. De la an la an numărul spectatorilor a crescut, pe scena din Poiana Lupului au venit artişti tot mai cunoscuţi, iar calitatea festivalului s-a tot îmbunătăţit. Totul a început la hanului La Răscruce, ca o întâlnire între iubitorii de jazz din Timişoara, iar când curtea a devenit deja prea mică, festivalul s-a mutat în Poiana Lupului.
Conform directorului festivalului, Marius Giura, la Gărâna participă în medie între cinci şi opt mii de oameni pe seară. A existat însă şi un moment de vârf, în 2008, când la concertul lui Jan Garbarek s-au vândut aproximativ 15.000 de bilete. Majoritatea celor prezenţi la festival sunt deja „de-ai casei”. Au mai fost, au fost cuprinşi de vrajă, şi au tot revenit. Mulţi îşi antamează locurile în pensiuni şi pe la prieteni cu un an înainte, aşa că în preajma evenimentului sunt şanse mici să mai găseşti cazare în zonă.
Vin oameni din toată ţara. Nu mai e de mult un festival local. Cei mai numoroşi, după Timişoara, sunt bucureştenii.
Ce e jazz?!
La prima vedere, jazz-ul nu este o muzică accesibilă tuturor. Este o muzică mai complicată, este mai elaborată, îţi trebuie o anumită deschidere spre acest gen, astfel că publicul ţintă de la Gărâna e din „lumea bună”. Din start, „Gărâna” a fost îmbrăţişat de artişti, scriitori, arhitecţi, ingineri, medici, oameni de afaceri, intelectuali sau studenţi, persoane cu un nivel de inteligenţă mai ridicat.
În realitate, la nivel mondial, jazz-ul este „mainstream”, face parte din normal. Sunt sute de mari festivaluri comerciale (la fel ca marile festivaluri de rock), luate cu asalt de iubitorii genului. Sunt nenumărate posturi de radio, canale pe internet, care oferă o sumedenie de ramuri ale jazz-ului: de la clasic jazz, latin jazz, smooth jazz, contemporan jazz, fusion jazz, funky, vocal-intrumentak jazz, old school-new school jazz şi multe altele. În rândul ascultătorilor de jazz există dispute, „ăla nu e jazz!”, „ăla e comercial!”, „ăsta e jazz!”. De exemplu, JazzTM, festivalul de jazz de la Timişoara prezintă trupe şi artişti de altă factură decât Gărâna Jazz Festival. În marile festivaluri de jazz apar pe scenă nume mari despre care unii ar putea fi tentaţi să spună că nici nu cântă jazz.
„Loc de socializare între oameni de bună calitate”
Revenind la Gărâna Jazz, a devenit un loc de revedere, de întâlnire între oameni care, în multe cazuri, se văd o dată pe an, în timpul festivalului. Sunt „gărânezi” care nu au lipsit de la nicio ediţie, alţii au ratat puţine, dar majoritatea au mai fost. Sunt copii care au crescut cu Gărâna Jazz, aşa cum este şi cazul lui Luca Dragu, fiul psihologilor Mircea şi Carina Dragu. În urmă cu 13 ani, Carina Dragu era la Gărâna, însărcinată cu Luca. Anii au trecut, iar acum, Luca Dragu, la vârsta buletinului, este solistul trupei ALL Frends Band. Merge la Gărâna Jazz de când se ştie la Gărâna.
Dorinţa unui fost "gărânez", Corneliu Schwarz Calboreanu - primul inginer de sunet al legendarului grup Phoenix, a fost ca după moarte, cenuşa să-i fie îngropată în cimitirul din Gărâna, pentru a putea "vedea" pe veci festivalul. Schwarz a murit la Amsterdam, iar la Gărâna Jazz din 2014 a avut loc ceremonia în care cenuşa a fost aşezată în cimitirul care se află pe dealul care dă direct în Poiana Lupului.
Marea majoritate a celor prezenţi la Gărâna Jazz Festival nu s-ar duce la Untold (spre exemplu), dar asta nu înseamnă că printre cei care urcă la munte nu o fac din hipstereală sau snobism. Şi nu sunt puţini cei care ascultă o dată pe an jazz, la Gărâna. Mulţi tineri combină ieşirea la munte, cu cortul, cu atmosfera de la festival.
Omul de radio Bogdan Puriş, care de 27 de ani realizează emisiunea muzicală „Pop Matineu”, la Radio Timişoara, a spus: „Gărâna Jazz este loc de socializare între oameni de bună calitate”.
Festivalul Gărâna Jazz 2017
Revenind la Gărâna Jazz 2017, organizatorii au motive să fie bucuroşi. Este una dintre cele mai reuşite ediţii, dacă ţinem cont de numărul mare de spectatori. Puţine locuri libere au rămas pe butucii din poiană. Au avut şi noroc de vreme excelentă, ştiut fiind că la Gărâna Jazz au fost puţine ediţii în care nu a plouat.
Festivalul a început cu stângul. Joi, în prima zi, a fost o întârziere de aproape trei ore, şi asta datorită suedezilor de la Tonbrucket. Din acest motiv, Sebastian Spanache Trio a fost mutat pentru seara următoare. Wolfgang Muthspiel Quintet şi chitaristul american David Torn au mai fost în prima zi. Vineri a fost o seară lungă. Prea lungă, pentru că au fost cinci concerte. Pe lângă Sebastian Spanache Trio, urcând pe scenă Melt Trio din Germania, Ha Noi Duo din Vietnam (o mare surpriză), Vasil Hadzimanov din Serbia şi Thy Veils, proiectul condus de Daniel Dorobanţu. Concertul de muzică ambientală s-a încheiat foarte târziu, în jurul orei 3 dimineaţa.
Sâmbătă s-a intrat în ritm normal. Primii au fost Omar Sosa şi grupul Guarteto Afrocubano. A urmat grupul din Norvegia, Hakon Kornstad Quartet. Apoi legendar muzician din America, chitaristul Bill Friesell. Seara s-a încheiat cu Marius Preda Quartet din Olanda.
Astăzi, în ultima zi, sunt programaţi Bobo Stenson Trio, Enrico Rava şi Tomasz Stanko –un tandem de trompetişti de mare clasă, între cei mai buni din lume, iar la final rămâne cel mai important nume al festivalului: John Scofield - dublu laureat Gremmy în acest an. Este unul dintre cei mai mari chitarişti de jazz din istorie.
Bisericile catolice părăsite de pemi, săli de concerte
În circuitul festivalului de jazz au intrat şi bisericile din satele Gărâna, Văliug şi Brebu Nou. Este vorba de cochetele biserici romano-catolice construite de populaţia germanică din zonă, care a întemeiat acest ţinut din Munţii Banatului. Cândva era un loc central pentru comunitatea catolică din zonă, însă majoritatea nemţilor au emigrat în Germania. La Gărâna şi Brebu Nou erau pemii din Boemia, la Văliug muncitorii forestieri veniţi din Austria.
În biserica neogotică din Văliug, realizat în 1861, au concertat în acest an Raul Kusac. Marta Hristea, Mircea Tiberian şi Arcuş Trio. Micuţa biserică din Gărâna au fost rezervată pentru recitaluri de muzică clasică. La Brebu Nou se ţin concerte de jazz în timpul festivalului, dar acestea nu sunt organizate de cei de la Gărâna Jazz Festival.