Fostul preşedinte Emil Constantinescu spune că orice proiect de reconciliere româno-ungar trebuie făcut de elitele intelectuale
0Fostul preşedinte al României Emil Constantinescu a participat astăzi la dezbaterea „19-20 martie 1990-2015. Retrospectivă şi perspectivă”, la Târgu Mureş, dezbatere organizată de Fundaţia Culturală Dr. Bernády György, condusă de Borbely Laszlo, deputat UDMR de Mureş.
Emil Constantinescu a vorbit la Târgu Mureş despre eforturile pe care le-a făcut pentru reconcilierea culturală româno-ungară, pe care a stabilit-o cu fostul preşedinte al Ungariei, Arpad Goncz şi care în opinia sa a fost un exemplu pentru Europa.
“Nu este o eludare a trecutului, ci o asumare a trecutului. Asta a fost istoria şi trebuie să o acceptăm aşa cum a fost ea, cu evenimente sângeroase între români şi unguri, care au ţinut secole. Să ne-o asumăm aşa cum a fost şi să încercăm să contruim un prezent”, a spus Emil Constantinescu care a mai menţionat că acest proiect a fost posibil nu prin eforturi politice, ci ale societăţii civile şi ale mediului academic.
Fostul preşedinte a mai spus că această reconciliere a fost posibilă pentru că România şi Ungaria au avut un proiect comun: integrarea în Uniunea Europeană şi aderarea la NATO. “Era important ca şi România, şi Ungaria ca ţări, şi românii şi ungurii, să reuşească să iasă din orice încercare a Rusiei (...)Să reuşească ca prin NATO să asigurarea siguranţei naţionale şi prin Uniunea Europeană să se reuşească construcţia unui viitor comun”, a declarat acesta.
Emil Constantinescu spune că România şi Ungaria, dar şi UE au nevoie de un alt mare proiect. „Azi UE are probleme pentru că s-a transformat într-o structură birocratică”, spune fostul preşedinte.
Acesta a menţionat şi rolul pe care Convenţia Democratică l-a avut în aducerea UDMR la guvernare, în 1996, ca reprezentantă a minorităţii maghiare. Astfel, Emil Constantinescu a arătat că în 1992 UDMR a făcut parte din Convenţia Democratică şi că, de comun acord cu Marko Bela, UDMR a stat deoparte în campania electorală din 1996 când Convenţia se confrunta inclusiv cu PRM, iar opinia publică nu era favorabilă unei astfel de colaborări, pentru ca Uniunea să fie invitată la guvernare după scrutin.
„Am vrut să subliniez că a venit timpul să reanalizăm acea perioadă (a anilor 1996-2000) şi să-i dăm importanţa cuvenită, să formulăm din nou acea concluzie că pentru ca în domenii foarte delicate şi foarte importante, de exemplu relaţiile interetnice, să aduci noutăţi şi să impui soluţii este nevoie de asumarea răspunderii câteodată şi împotriva unui curent de opinie publică. Dacă noi suntem convinşi că soluţia este importantă şi e bună, trebuie să avem curajul să o impunem”, a declarat şi Marko Bela, în susţinerea celor spuse de Emil Constantinescu.
La eveniment au mai luat parte: Frunda Gorgy, consilier onorific al prim-ministrului Ponta, Smaranda Enache, co-preşedinta Ligii Pro Europa, scriitori şi jurnalişti, diplomaţii unguri Zakonyi Botond, Ambasadorul Ungariei la Bucureşti şi Zsigmond Barna Pal, Consul General al Ungariei la Miercurea Ciuc. La dezbatere nu a mai ajuns profesorul Gabriel Andreescu, preşedintele Grupului de Dialog Social şi nici Petre Roman, pe care organizatorii îi menţionaseră ca invitaţi.
Citiţi şi