Lanţ uman împotriva buldozerelor în Parcul Natural Bucegi. Iubitorii de munte vor stoparea construcţiilor în acea zonă

Eliberarea autorizaţiei pentru construcţia unui complex rezidenţial în Munţii Bucegi, zona Piatra Arsă, a adus al doilea protest al activiştilor de mediu şi al iubitorilor de munte, care văd în asta un pericol pentru Parcul Natural Bucegi.

Un investitor a obţinut autorizaţie de construire pentru prima casă de vacanţă şi drumul de acces aferent în zona înaltă a Bucegilor după ce autorităţile au aprobat dezvoltarea unui complex rezidenţial, turistic şi de agrement pe 10 hectare, în apropiere de cabana Piatra Arsă, activiştii de mediu avertizând că muntele va fi astfel distrus.

Mai mulţi parlamentari USR, împreună cu mai mulţi simpatiani, au participat duminică, la un protest pe platoul Parcului Natural Bucegi, în apropiere de Piatra Arsă, în zona în care au început lucrări de construcţie pentru case de vacanţă. 

Planul urbanistic aprobat de Consiliul Local Moroeni prevede că, pe o suprafaţă de 10 hectare, vor fi ridicate mai multe imobile, iar primarul susţine că ar fi vorba şi despre hoteluri şi pensiuni, mai mulţi investitori vrând să vină în zonă. Aceştia vor construi inclusiv o staţie de epurare.

Pe mai multe grupuri de Facebook oamenii discuta deja despre posibile proteste ce ar putea fi organizate în zona, în încercarea de a opri construcţia.

„Acel loc în care se construieşte este în Parcul Natural Bucegi, parc ce deţine 60% din suprafaţa comunei. Domnul respectiv este proprietar. Are autoritzaţie, aviz, tot ce trebuie. Este vorba de o societate din Bucureşti. Din 2007 este avizat Planul Urbanistic General. Acolo este zonă de dezvoltare durabilă. În 2012 dumnealui şi-a făcut un PUZ şi de atunci şi-a obţinut avizul de la Mediu, de la Parc, de peste tot. Avizul este dat chiar şi de la Parcul Natural Bucegi”, a declarat primarul comunei Moroieni, Mihai Laurenţiu Moraru. 

Horia Iuncu, directorul Parcului Natural Bucegi, afirmă că toate construcţiile vor trebui să ţînă cont de arhitectură locală, fără geamuri termopan şi culori stridente.

Participanţii au făcut un lanţ uman pe locul unde au început lucrările şi au afişat un banner cu mesajul ”Vrem o României fără penali şi fără hoţie”.

„Mesajul nostru e clar şi ferm: nu ne putem permite să distrugem natura doar pentru ca nişte speculatori imobiliari să-şi umple buzunarele. Protecţia mediului este o investiţie în viitorul României, iar respectarea legilor este obligatorie chiar şi în vârf de munte. Ceea ce a început aici nu are legătură cu dezvoltarea, ci doar cu afacerile imobiliare şi cu specularea unei situaţii pentru care răspund autorităţile locale, Ministerul Mediului şi Administraţia Parcului Natural, asigurată de Romsilva. Continuarea proiectului ar echivala cu sfârşitul acestei zone a parcului”, a precizat, într-un comunicat de presă, Mihai Goţiu, membru în Comisia pentru Ape şi Păduri din Senat.

Acesta este cel de-al doilea protest de felul acesta, primul având loc la începutul lunii septembrie.