Video Cântece lăutărești de ascultat la Revelion. Melodii nemuritoare cu Zavaidoc, Gică Petrescu, Dona Siminică sau Romica Puceanu VIDEO
0Muzica lăutărească este un gen muzical tradițional românesc, caracterizat prin ritmuri vioaie, melodii pline de suflet și versuri inspirate din viața de zi cu zi. Acest gen muzical a apărut în Evul Mediu și a fost transmis din generație în generație de către lăutari.
Muzica lăutărească este o parte integrantă a culturii românești și este apreciată de oameni de toate vârstele și din toate categoriile sociale. Acest gen muzical este adesea asociat cu petreceri, nunți și alte evenimente festive. Lăutarii sunt muzicanți care cântă la diverse instrumente, cum ar fi vioara, acordeonul, clarinetul, cobza sau țambalul.
România a avut mereu cu ce se mândri la acest capitol, iar muzicienii noștri au cântat la mese mari nu doar în țară, ci și peste hotare.
Film despre România frumoasă a anilor de demult, realizat de https://www.oldromania.com
Lăutari români care au scris istorie - Muzică lăutărească originală
Gică Petrescu, nelipsit de la petrecerile românilor, Dona Siminică, Romica Puceanu, Fărămiță Lambru, Gabi Luncă, Ionel Tudorache și mulți alții sunt căutați și acum pe site-urile muzicale sau melodiile lor sunt reinterpretate de artiștii mai tineri. Aveți mai jos o colecție de o oră de muzică lăutărească veche, autentică.
Românii şi-au cântat necazurile de-a lungul istoriei şi au găsit în muzica lăutărească una dintre puţinele alinări.
Viorel Cosma (muzicolog, profesor, critic muzical) semnează cartea „Lăutarii de ieri şi de azi”, un volum important pentru istoria muzicii populare. Cartea a văzut lumina tiparului în doar două rânduri: în 1976 şi 1996. Este considerată o „carte a morţilor”, a celor ce însufleţeau petrecerile, nunţile, botezurile şi, câteodată, chiar şi ultimul drum.
Fiecare dintre marii lăutari ai ţării au fost apreciaţi la timpul lor. Unul dintre cei mai celebri lăutari ai ţării este, fără îndoială, Barbu Lăutaru, pe numele său adevărat Vasile Barbu (n.1780, Iaşi - d.1860). A întreprins numeroase turnee prin ţările româneşti, inclusiv şi prin Basarabia (la Chişinău şi Teleneşti). A rămas celebră întâmplarea care a stârnit admiraţia marelui pianist Franz Liszt cu prilejul trecerii acestuia prin Moldova - în iarna anului 1847, la Iaşi. Săptămânalul francez „La Vie parisienne” relata, în 1874, că, cu ocazia vizitei, Barbu Lăutaru a reprodus o improvizaţie de-a lui Franz Liszt la o primă audiţie când compozitorul maghiar a făcut un popas la conacul lui Vasile Alecsandri.
Un alt mare lăutar român care nu poate fi defel omis este Zavaidoc, pe numele său adevărat Marin Teodorescu (n. 8 martie 1896, Piteşti - d. 13 ianuarie 1945), un renumit cântăreţ român din perioada interbelică. Zavaidoc a fost cu siguranţă cel mai mare cântăreţ interbelic. A fost fiul altui cunoscut lăutar, Tănase Teodorescu, apreciat viorist şi ţambalagiu. Talentul şi virtuozitatea lui Marin Teodorescu au fost recunoscute chiar în timpul vieţii sale de însuşi George Enescu, cei doi prezentând pe front, în timpul Primului Război Mondial, spectacole muzicale menite să ridice moralul soldaţilor şi ofiţerilor români. Multe din cântecele lui Marin Teodorescu au devenit şlagăre ale muzicii lăutăreşti, ele fiind ascultate şi în prezent cu deosebită plăcere şi nostalgie.
Foto: 1. O nuntă la care cântă Buză Pană (acordeon), Costel Vasilescu (trompetă cu surdină), Toni Iordache (ţambal), Ion Babulea (contrabas), Bebe de la Petrăchioaia (acordeon), Mitică Chiru (vioară) şi Nicu Bela (acordeon) 2. Romica Puceanu, alături de Aurel Gore (vioară), Victor Gore (acordeon), Marin Marangros (ţambal), Grigore Ciuciu (contrabas), Fane Dodu (violă/braci) şi Grigore „Vetoi“ Măslină (cobză) 3. Fraţii Gore, Aurel (vioară) şi Victor (acordeon)
Dona Dumitru Siminică este descendent dintr-o mare familie de instrumentişti de muzică populară din Dâmbovița, el fiind acela care a impus numele familiei pe scene atât pe plan naţional, cât şi internaţional, în bună parte datorită legăturilor cu muzica ale rudelor sale. Aproape toate înregistrările sunt realizate cu acompaniament de taraf mic, aceasta pentru o mai bună etalare a calităţilor vocale: timbrul cald, registrul acut, emisia în falset şi cu o bogată şi diversă ornamentaţie a melodiei. Alături de Fănică „Chioru” Vişan, el este singurul interpret vocal care a reuşit în perioada comunistă să obţină aprobare pentru a interpreta câteva piese în limba rromanes.