FOTO Mânăstirea Balaciu, centrul de spiritualitate al Bărăganului
0Cu o jumătate de secol în urmă, chiar în Săptămâna Patimilor, comuniştii au transformat mânăstirea Balaciu în crescătorie de pui, iar pe cei 17 călugări ai lăcaşului de cult i-au forţat să înceapă o nouă viaţă la mânăstirea Căldăruşani. La 50 de ani distanţă, mănăstirea a renăscut din propria-i cenuşă.
Odăile Piteştenilor
Întemeiat la mijlocul secolului al XIX-lea de Neacşu şi Ecaterina Pitişteanu, boieri originari din Argeş, în satul care purta numele familiei de viţă nobilă, cunoscut pe atunci şi sub numele de Balaciu de Jos, lăcaşul de cult avea în vecinătate râul Ialomiţa şi ruinele unei cetăţi dacice al cărui nume este încă necunoscut, dar care a rămas în istorie drept una dintre reşedinţele regelui dac Dromichete.
Acolo, „boierii au întemeiat adăposturi pentru vite, cunoscute drept coşare sau odăi, aşa că aşezarea a luat numele de «Odaia Piteşteteanului», care, pe atunci, avea 25 de gospodării“, precizează istoricul Ştefan Grigorescu. Afectaţi, ani de-a rândul, de revărsările râului Ialomiţa, sătenii aveau să fie strămutaţi, după multiple solicitări înaintate în acest sens către autorităţile de la acea vreme, în primăvara anului 1924, la o distanţă de patru kilometri. Pe vatra veche a satului, au rămas doar cimitirul şi mănăstirea.
Şcoală de cântăreţi
Părăsit, lăcaşul părea sortit uitării, însă, trei ani mai târziu, avea să fie salvat la intervenţia Preasfinţitului Gherontie Nicolau, episcopul Constanţei, care, cu ocazia unei vizite în Bărăgan, a hotărât înfiinţarea oficială a mânăstirii şi a unei şcoli de cântăreţi bisericeşti.
Clădirea a fost reabilitată în totalitate, au fost ridicate mai multe chilii şi a fost înfiinţată şi şcoala de cântăreţi, care, la distanţă de trei ani, a fost mutată la Medgidia. Schitul, care a fost serios avariat în urma cutremurului din noiembrie 1940, a găzduit, de-a lungul anilor, zeci de călugări refugiaţi din Basarabia şi a fost vizitat de mii de credincioşi.
Alungarea călugărilor
Anii s-au scurs liniştit peste aşezarea religioasă din Bărăgan timp de aproximativ patru decenii. În 1959, comuniştii au decis, în baza Decretului 410, desfiinţarea mai multor mănăstiri, aproximativ 100 de lăcaşuri de cult fiind închise în următorul an.
Pentru aşezământul din Balaciu, Vinerea Patimilor din 1961 a fost cum nu se putea mai neagră. Securiştii au descins în curtea mânăstirii în timpul liturghiei.
Călugării şi credincioşii au fost scoşi din biserică, lăcaşul, magaziile şi chiliile au fost încuiate, iar cei 17 călugări au fost forţaţi să ia drumul mănăstirii Căldăruşani.
După alungarea călugărilor, mănăstirea a intrat în patrimoniul Cooperativei din Balaciu, care a transformat lăcaşul de cult în puierie, toate spaţiile aferente devenind adăposturi pentru creşterea păsărilor.