Confecţionează mărţişoare pentru a merge în tabără. Fondator ONG: „Ne e mult mai greu acum să strângem cei 2%, este încă o lovitură dată non-profit-ului“

Pentru ca zeci de copii şi tineri cu dizabilităţi, unii dintre ei cu diagnostic sever, să poată să facă în fiecare zi terapie ocupaţională şi să beneficieze şi de alt tip de tratament, o organizaţie non-profit e obligată să bată, de acum, la şi mai multe porţi. Între timp, tinerii muncesc de zor să facă mărţişoare, cu banii strânşi organizându-se, an de an, o tabără.

La Organizaţia TREBUIE din Slatina, un ONG cu o activitate de aproape 25 de ani, în atelierul de mărţişoare  se lucrează de zor, aşa cum se întâmplă de câţiva ani încoace. Mărţişoarele realizate de copiii şi tinerii care vin în centrul de zi al organizaţiei ajung ulterior în unităţi şcolare şi la diverse instituţii, fiind puse în vânzare. Un mărţişor costă 1 leu, o sumă mică pentru cine vrea să facă o faptă bună, dar importantă pentru ONG. „Puţin de aici, puţin de colo, puţin din donaţii, puţin din aportul părinţilor, reuşim“, spune Liliana Nedelea, reprezentant al Organizaţiei TREBUIE, care este alături de beneficiari încă de la înfiinţare.

Preotul Marin Bica, fondatorul ONG-ului, spune că din acest an misiunea organizaţiei a devenit şi mai dificilă, pentru că sumele care se strângeau prin donarea celor 2% vor fi mult mai greu de adunat. „Mergeam la diferite întreprinderi, ni se completau fişele, le preluam şi le depuneam noi la Finanţe. Se pare că acum trebuie să te duci individual. Încă o lovitură dată non-profitului, pentru că noi le primim şi nu prea le discutăm. Prima a fost cea cu TVA-ul, pe care la început îl puteam recupera, acum, nu. Era, ce să vă spun, o brumă de bani acolo, alţii recuperează milioane din TVA. Asta este, am fost loviţi, ne-am ridicat, acum o primim din nou....“, a declarat preotul Marin Bica.

Banii care se strâng din mărţişoare vor fi folosiţi, ca în fiecare an, pentru finanţarea unei tabere la Herculane, care se organizează în toamnă. Tinerii aşteaptă încă de pe acum acea vacanţă şi - spun cei care fac aici nu doar terapie cu aceşti beneficiari, ci spun că vin în familie – îşi mai iau de lucru şi acasă. Aproximativ 3.000 de mărţişoare vor fi realizate, greu de spus dacă toate vor fi şi vândute.

„Să ştiţi că sume mari nu se strâng. Vă daţi seama câte trebuie să vindem noi ca să plătim lumina, transportul, mâncărica pe care le-o dăm acestor tineri? Părinţii suportă şi ei o parte, 120 lei/lună, pe care îi plătesc în funcţie de zilele în care copiii vin, altfel nu ne-am descurca“, a mai declarat preotul.

O firmă de transport îi preia pe beneficiari în fiecare dimineaţă de acasă, iar după patru-cinci ore în centrul de zi al organizaţiei ajung, tot cu microbuzul, înapoi acasă, de luni până vineri. În zilele însorite tinerii ies în grădină (centrul de zi Sfânta Maria al Organizaţiei TREBUIE funcţionează într-o clădire generoasă, predată la un moment dat, prin protocol, Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, pentru a muta aici secţia de recuperare medicală copii, însă s-a renunţat la acest obiectiv, iar organizaţia a decis să folosească acea clădire, beneficiind şi de o curte generoasă), îngrijesc florile şi legumele, fac fel de fel de concursuri sportive. „Avem 37 de tineri care vin în fiecare zi în centru, dar mai vin şi alţii. 13 au terminat şcoala, 24 urmează şi cursurile şcolii speciale, în baza protocolului pe care îl avem cu Inspectoratul Şcolar“, a mai menţionat Liliana Nedelea. În timpul rezervat procesului educativ se ocupă de ei profesorii itineranţi, psihologi, logopezi, kinetoterapeuţi etc., însă de sprijinul acestor specialişti beneficiază în continuare şi tinerii care au terminat şcoala.

Aici sunt aduşi în fiecare zi copii de la clasa I până la clasa a X-a, alături de tineri care au absolvit şi au acum vârstă adultă.

Ionuţ vine din 2001 în centrul de zi. Este coordonatorul echipei care realizează mărţişoare şi spune că îi place să facă, de asemenea, şi felicitări, dar şi icoane. Tinerii lucrează pe operaţiuni, fiecare în funcţie de preferinţă, de abilităţi. Unii decupează, alţii lipesc, alţii ataşează şnuruleţul sau pun în punguţe mărţişorul care poartă o etichetă cu datele de contact ale organizaţiei. „Pentru ei este terapie, iar prin intermediul acestor mărţişoare ne facem şi cunoscuţi, pentru că cei care le cumpără au acolo toate datele noastre“, a mai spus preotul Constantin Bica.