Complicaţiile care pot apărea la copii după o infecţie cu noul coronavirus. „Afectează toate arterele“

Deşi cei mai mulţi copii afectaţi de SARS-CoV-2 fac forme uşoare de boală, iar alteori trece totul fără simptome, un număr redus dintre pacienţi pot dezvolta, la câteva săptămâni de la infectare, o boală sâcâitoare şi de relativ lungă durată.

Copiii trec cel mai uşor peste boală, ni s-a spus adesea şi medicii susţin în continuare acest lucru atunci când vine vorba despre infecţia cu SARS-Cov-2. Mai mult, riscul de transmitere a bolii între copii ar fi, de asemenea, redus, dacă se respectă normele de protecţie, spun aceiaşi medici, pentru că cei mici nu pot elimina în aer aceeaşi cantitate virală ca adulţii, în plus au o oarecare imunitate indusă de vaccinurile administrate.

Ce au constatat în schimb medicii din alte ţări, iar de curând am văzut şi în România (cazul primului copil care a ajuns la Terapie Intensivă, cu o formă gravă a bolii), este un efect nedorit care apare la un număr mic de pacienţi copii, la aproximativ trei săptămâni – o lună de la infectare. Acest sindrom inflamator ar afecta mai puţin bebeluşii şi copiii mici şi mai mult copiii de la 9-10 ani în sus.
„S-au descris şi există cel puţin 80 de cazuri publicate în Suedia, de exemplu, cu un sindrom post-infecţie SARS-CoV-2 care are incidenţă mare la copiii între 10 şi 18 ani şi care constă într-o inflamaţie generalizată a arterelor, cu evoluţie destul de gravă, febră foarte mare, insuficienţă respiratorie şi afectare a muşchiului cardiac, fac o miocardită tranzitorie“, spune medicul de familie pediatru Viorel Dumitrescu, menţionând că a avut un schimb de opinii medicale pe această temă cu un coleg din Suedia. În această ţară, de altfel, nu s-au introdus restricţii pe perioada pandemiei, şcolile au continuat să funcţioneze, iar copiii din clasele mici nici acum nu poartă mască. Prin urmare, deşi riscul de transmitere la copii este mai mic, au apărut cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, iar din rândul acestor pacienţi s-au semnalat şi cazurile de boală amintite.

„Este o boală necruţătoare din punct de vedere al suportabilităţii“

„Mortalitatea nu este mare, dar perioada de evoluţie a bolii este destul de lungă, 3-4 săptămâni. S-a demonstrat că nu este sindromul Kawasaki, pentru că sindromul Kawasaki afectează mai mult arterele coronariene. Această boală afectează toate arterele şi face ceea ce se cheamă poliarterita generalizată fără celule gigant sau alte semne. Este o boală necruţătoare din punct de vedere al suportabilităţii şi durează destul de mult. S-au descris cazuri în toată Europa, plus în America. La noi mai puţin“, a completat dr. Dumitrescu.

Potrivit aceluiaşi medic, au ost afectaţi de această boală inclusiv copii care în urma infectării cu SARS-CoV-2 nu au avut niciun fel de simptome.„Apare chiar la persoanele asimptomatice, s-a descris acest sindrom. Apare la 3-4 săptămâni de la infecţie. Poate să apară la un număr de copii, în general la tineri“, a mai precizat medicul.
Cauza ar fi de natură genetică. La o mică parte din populaţia studiată, undeva la 2-3 cazuri la 1.000, organismul dezvoltă anticorpi autoimuni. „Aceşti copii se pare că au o genă care creează acei anticorpi autoimuni. Din studiul care s-a făcut, se pare că aceste persoane au această genă“, a mai spus medicul, menţionând că studiul a avut la bază 27.000 de subiecţi cărora li s-au realizat analize genetice de mare fineţe.

Primul caz în România

Primul caz de pacient minor afectat de sindromul inflamator multisistem, care a avut nevoie de tratament în Terapie Intensivă, a apărut în ţara noastră la Buzău, în primele zile de la începerea şcolii, un copil de aproape 10 ani ajungând în cele din urmă la un spital din Bucureşti, în stare gravă, având toate organele afectate. Copilul a fost suspectat iniţial de meningoencefalită. Părinţii săi erau testaţi pozitiv pentru SARS-CoV-2, în cele din urmă şi testul băiatului a fost pozitiv. Deşi această complicaţie apare şi în alte infecţii virale, premiera a fost să apară la un copil infectat cu noul coronavirus. Partea încă neînţeleasă este de ce sindromul a apărut atât de devreme, practic odată cu debutul simptomelor de COVID-19. Certitudine este însă faptul că băiatul a fost transferat în secţia de Pneumologie a spitalului „Victor Gomoiu“ din Bucureşti, unde primeşte în continuare tratament, având o gravă afectare a plămânilor.

Primele semne care să ne îngrijoreze

Complicaţia respectivă apare, cum menţionam, la un număr foarte mic de pacienţi, în urma trecerii prin COVID-19. Cum am putea, însă, recunoaşte la copiii noştri simptomele de infecţie cu SARS-CoV-2 care determină boala COVID-19, cu atât mai mult cu cât acestea sunt destul de puţin specifice, confundându-se, uneori, cu cele ale unui banal guturai.

„Simptomele (n.red. - de COVID-19) sunt atipice, boala poate debuta cu dureri abdominale la copiii care pot spune, de la 2-3 ani, o agitaţie la sugari, în general, cu febră şi cu modificarea tranzitului intestinal - vărsături şi scaune diareice, urmate de simptome respiratorii. În general, simptomele se remit rapid la aceşti copii, la sugari, fără să avem aparent o certitudine a infecţiei cu COVID“, a mai precizat medicul.

Testele sunt singurele care ne pot scoate din incertitudine, cele de tip Real Time – PCR arătându-ne dacă infecţia este prezentă în acel moment, iar cele imunologice, dacă am trecut prin boală. Ce ne rămâne de făcut este, în schimb, să nu trimitem copilul cu semne de boală în colectivitate, pentru a-i feri pe ceilalţi, şi să ne anunţăm medicul de familie care ne va îndruma cum să acţionăm în continuare.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Starea copilului din Buzău internat cu COVID-19 la Terapie Intensivă se îmbunătăţeşte

Primul copil român care a ajuns la Terapie Intensivă din cauza Covid-19