Cabinet de somnologie: medicii îţi fac investigaţii numai după ce adormi. Aici poţi afla dacă ai apnee în somn, o boală cu consecinţe extrem de grave
0Secţia de Pneumologie din Scorniceşti, judeţul Olt, are un cabinet special, de somnologie, unde se monitorizează apneea în somn, o afecţiune aparent banală, dar cu efecte extrem de grave.
Cabinetul de somnologie din Scorniceşti (Olt) funcţionează de şase ani, iar în ultima perioadă medicii spun că numărul pacienţilor a crescut de patru ori. Senzaţiile de ameţeală şi greaţă dimineaţa, sforăitul supărător şi întreruperile respiraţiei în somn care-l fac pe partener, în special, să se îngrijoreze, dar şi oboseala aproape permanentă şi iritabilitatea în timpul zilei sunt semnalele care-i conduc pe pacienţi în număr din ce în ce mai mare la cabinetul de somnologie de la Scorniceşti, singurul din judeţ. Dacă simptomele descrise nu par foarte grave, ele poartă un nume: apnee în somn. Afecţiunea poate duce chiar şi la moarte. Cei mai expuşi sunt obezii şi pacienţii cu afecţiuni cardiace.
Investigarea pacienţilor cu apnee în somn a început, timid, aici în urmă cu mai bine de şase ani. De la cele două-trei cazuri pe lună în urmă cu doi-trei ani, în prezent s-a ajuns la tot atâtea pe săptămână, însă constant pe lista de aşteptare există alţi doi-trei pacienţi, dintr-un motiv simplu: deşi pneumologi interesaţi de acest domeniu, şi care au tratat în aceşti ani pacienţi, sunt mai mulţi în spital, aparatul pentru diagnostic este unul singur.
Cum se pune diagnosticul
Pentru pacienţii asiguraţi, diagnosticarea şi prescrierea tratamentului nu presupun niciun cost. Pacientului i se montează un aparat cu ajutorul căruia, în condiţii cât mai apropiate de cele de acasă (un salon separat, fără colegi de cameră), se înregistrează timp de câteva ore, în timpul somnului nocturn, modificările respiratorii.
„Astfel de înregistrări se pot face şi la domiciliu, însă noi facem totul gratuit în spital. Se înregistrează modificările, se vede gradul de severitate, se pune diagnosticul. În noaptea următoare se face o nouă înregistrare, cu aparatul de presiune continuă , pentru a se constata cât s-au remis evenimentele sub tratament. Efectele sunt uimitoare. De la 50 de evenimente - opriri ale respiraţiei - pe oră, cu terapie nu se depăşesc, în cele mai multe cazuri, trei evenimente în acelaşi interval“, spune medicul pneumolog Lucia Florescu.
Dacă pentru pacienţi şi cele două nopţi petrecute în spital înseamnă, uneori, mult, perspectiva de a purta, noapte de noapte, un aparat care asigură presiunea necesară menţinerii căilor respiratorii deschise pe alţii îi îngrozeşte. Cei care, însă, urmează tratamentul prescris au o îmbunătăţire substanţială a stării de sănătate. Din păcate, tratmentul presupune costuri care nu sunt la acest moment compensate de stat. Un aparat de presiune continuă poate ajunge şi la 1.500 euro, iar pentru cei care nu-şi permit această cheltuială închirierea lui de la firmele specializate presupune un cost lunar între 80 şi 200 de lei.
Obezii, principala categorie la risc
Medicul Lucia Florescu povesteşte cazul unui pacient care primeşte tratament de un an şi două luni. Pacientul se apropie de 70 de ani, are 160 de kilograme, insuficienţă cardiacă complexă, edem pulmonar, ajuns de mai multe ori la terapie intensivă, beneficiar al terapiei cu oxigen. „A avut mai multe tentative de a slăbi, n-a reuşit, în schimb a urmat tratamentul pentru apnee, iar la acest pacient evoluţia a fost spectaculoasă. La început avea 60 de episoade de apnee pe oră, practic la fiecare minut, iar acum s-a ajuns la 5-6. Cel mai important este că nu s-a mai decompensat cardiologic, iar în timpul zilei desfăşoară chiar o viaţă normală, pentru că ajunsese să-şi piardă independenţa, nu putea face mai nimic singur“, încheie doctor Florescu.
Specialiştii Societăţii Române de Pneumologie aproximează că în România sunt aproximativ un milion de pacienţi adulţi cu apnee în somn care nu sunt diagnosticaţi din cauza lipsei de informare.