Ce este apneea, sindromul pentru care UE vrea să lase fără permis de conducere şoferii. Când intră în vigoare în România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

România, dar şi celelalte state comunitare, sunt obligate ca până la sfârşitul anului să implementeze o nouă directivă europeană privind permisele de conducere. Astfel, şoferii care sunt diagnosticaţi cu apnee (probleme cu somnul) şi nu se tratează ar putea rămâne fără permis.

Conform noilor reguli impuse de Uniunea Europeană, autorităţile nu vor mai elibera sau reînnoi permisul de conducere candidaţilor sau şoferilor, fără obţinerea unui aviz autorizat care să ateste dacă suferă de apnee în somn. Acest sindrom este principalul responsabil pentru apariţia somnolenţei la volan. De aceea, sindromul apneic este cotat de specialiştii europeni cu un grad al riscului de producere a accidentelor de 3,7%. Mai mult chiar decât alcoolismul, al cărui ris este estimat la 2%.

Potrivit directivei europene, candidaţii la permis sau conducătorii auto pentru care există suspiciuni de sindrom de apnee moderată sau severă în somn vor fi nevoiţi să treacă de o consultaţie medicală pentru obţinerea unui aviz autorizat, înainte de eliberarea sau reînnoirea permisului de conducere.

În teorie totul sună bine, dar în practică lucrurile sunt mai dificile. Specialiştii Societăţii Române de Pneumologie (SRP) atrag atenţia că directiva europeană riscă să se împotmolească înainte de a fi aplicată. Asta pentru că spitalele româneşti nu sunt dotate cu aparatura necesară depistării sindromului apneic, tratamentele nu pot di decontate de Casa de Asigurări şi, nu în ultimul rând, medicii sunt obligaţi prin legislaţie să păstreze confidenţialitatea diagnosticării şi tratării pacienţilor. De aceea, crearea unei baze de date cu pacienţii apneici care să fie pusă la dispoziţia Poliţiei va fi foarte dificilă în lipsa unor reglementări clare, susţine preşedinte as. univ. dr. Oana Deleanu, preşedinta Societăţii Române de Somnologie, din cadrul SRP.

„Help! Snoring”, aplicaţia smartphone care ajută şoferii

Pentru a veni în sprijinul celor care suferă de apnee, reprezentanţii Societăţii Române de Pneumologie, Philips Respironics si M2000 Multimedia Systems au lansat, marţi, o aplicaţie smartphone de informare şi testare a sindromului apneic. Aplicaţia „Help! Snoring” este disponibilă gratuit tuturor persoanelor care suferă de tulburări ale somnului (apnee în somn de tip obstructiv, sforăit, somn neodihnitor, treziri repetate, oboseală în timpul zilei) sau doresc să se informeze asupra acestora.

Concret, aplicaţia conţine un chestionar cu mai multe întrebări referitoare la anumite simptome, care îi poate ajuta pe şoferi să-şi dea seama dacă suferă sau nu de apnee. Totodată, „Help! Snoring” conţine informaţii despre această boală, dar şi o bază de date cu medicii şi cabinetele medicale din ţară unde se poate trata apneea.

Ce prevede directiva europeană ”anti-somn”

Conform directivei 2014/85/UE a Comisiei Europene din 1 iulie 2014 privind permisele de conducere, numeroase studii şi cercetări publicate recent confirmă că sindromul de apnee în somn de tip obstructiv este unul dintre cei mai mari factori de risc a accidentelor auto.


Potrivit documentului, ”candidaţii sau conducătorii auto pentru care există suspiciuni de sindrom de apnee moderată sau severă în somn de tip obstructiv se supun unei consultaţii medicale, pentru obţinerea unui aviz autorizat, înainte de eliberarea sau reînnoirea permisului de conducere”.

Totodată, permisele de conducere vor putea fi eliberate celor ce suferă de apnee doar dacă
dovedesc că îşi controlează afecţiunea în mod corespunzător, respectă un tratament adecvat şi prezintă îmbunătăţiri în ceea ce priveşte somnolenţa.

UE recomandă ca avizul medical în astfel de cazuri se fie reînnoit la intervale care nu depăşesc trei ani pentru conducătorii auto din grupa 1 (amatori) şi un an pentru conducătorii auto din grupa 2 (profesionişti).

Apneea, sindromul care te poate lăsa fără permis

Ce este sindromul de apnee în somn? Răspunsul medical sună astfel: apneea este o întrerupere temporară a respiraţiei, persoanele care suferă de acest sindrom oprindu-se în mod repetat din respirat în timpul somnului, pentru intervale cuprinse între câteva secunde şi un minut sau chiar peste.

Aceste întreruperi produc o scădere a cantităţii de oxigen din sânge, fapt ce poate provoca grave complicaţii sau chiar moartea.

Consecinţele sindromului de apnee în somn include: oboseală şi senzaţie crescută de somnolenţă în timpul zilei, depresie, iritabiliate, probleme sociale şi familiale, sforăit puternic, disfuncţii sexuale, dificultăţi de concentrare, probleme de memorie, treziri frecvente din somn şi stare de insomnie, transpiraţie abundentă în timpul somnului etc.

Cum se tratează

Cel mai obişnuit tratament prescris pentru apneea obstructivă în somn este un aparat CPAP, susţine as. univ. dr. Oana Deleanu. CPAP este o prescurtare din limba engleză: Continuous Positive Airway Pressure (presiune pozitivă continuă în căile aeriene). Aparatul furnizează o presiune prin intermediul unei măşti confortabile pe care pacientul o poartă în timpul nopţii.

Presiunea furnizată de aparat menţine căile respiratorii deschise, eliminând astfel apneea în somn şi asigurând o respiraţie normală pe tot timpul nopţii.Este indicat ca pacientul să se familiarizeze cu un astfel de aparat în laboratorul de somnologie, unde se poate alege masca optimă, pentru o fixare comodă şi totodată etanşă. În mod normal efectele benefice apar rapid, imediat după începerea tratamentului prin această metodă.

În afară de terapia CPAP, sunt recomandate şi schimbările în regimul de viaţă. Persoanele supraponderale, de exemplu, vor fi favorizate de scăderea în greutate. În cazuri extrem de rare, pacienţii cu apnee în somn pot avea nevoie de medicaţie sau chiar de intervenţii chirurgicale.

Tulburările de somn, la fel de dăunătoare ca fumatul

Potrivit unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, tulburările de somn reprezintă un factor de risc major pentru declanşarea crizelor cardiace şi a accidentelor vasculare cerebrale (AVC).
De aceea, susţin specialiştii, tulburările de somn ar trebui incluse în aceeaşi categorie de factori de risc alături de fumat, lipsa activităţilor fizice şi alimentaţia deficitară.
Studiul, prezentat la congresul Euro Heart Care organizat la Dubrovnik, în Croaţia, în colaborare cu Asociaţia croată a infirmierilor şi infirmierelor din domeniul cardiologiei, estimează că riscul de AVC creşte de patru ori în cazul persoanelor care suferă de tulburări de somn.

Calitatea somnului a fost evaluată la debutul studiului, în 1994, folosind Scala Jenkins.
Pe durata studiului, cercetătorii au remarcat faptul că 63% dintre participanţii care au suferit o criză cardiacă sufereau şi de tulburări de somn.

Aceste tulburări de somn au fost asociate la rândul lor cu anxietate, depresie, epuizare şi stres.
Astfel, participanţii care sufereau de tulburări de somn prezentau un risc de infarct miocardic de până la 2,6 ori mai mare şi un risc de AVC de până la patru ori mai mare în raport cu participanţii care aveau un somn bun.
 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite