Video VIDEO Monumentul UNESCO unde timpul stă pe loc: „Deşi mormântul ctitorului este gol, noi simţim prezenţa domnitorului“
0O fundaţie a realizat în cadrul unui proiect finanţat de Ministerul Culturii, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, un scurt documentar cu un monument istoric inclus pe lista UNESCO - Mănăstirea Horezu, din judeţul Vâlcea.
Considerată drept „cel mai frumos şi mai rafinat exemplar de arhitectură românească”, Mănăstirea Hurezi / Horezu, înălţată între 1690 - 1697, de Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu, este inclusă din anul în 1993 în patrimoniul mondial UNESCO.
Împreună cu schiturile sale, este cel mai reprezentativ complex arhitectural pentru „stilul brâncovenesc”, printre toate mănăstirile - monument istoric din România, fiind şi prima ctitorie a domnitorului martir.
În Anul Centenarului, Fundaţia Domeniul Otetelişanuu a realizat un excelent scurtmetraj documentar despre Mănăstirea Horezu, în cadrul unui admirabil proiect „O călătorie de 100 de ani”. Acesta s-a bazat pe fotografiile realizate în urmă cu un secol de un fotograf german, Kurt Hielscher, invitat de guvernul de la acea vreme să imortalizeze România. Lucru pe care l-a şi realizat, călătorind „2.500 de kilometri printr-o ţară în vreme de reconstrucţie, după ce războiul se dezlănţuise “ca o furtună cotropitoare asupra omenirii”.
„O echipă de artişti şi documentarişti s-a lăsat inspirată de o legendă veche de 100 de ani: fabulosul drum parcurs de fotograful german Kurt Hielscher prin România anilor 1900, o cercetare delicată şi profundă care a dat Europei unul dintre cele mai preţioase albume ale timpului, considerat de cronicarii vremii cea mai frumoasă şi mai elegantă carte tipărită pe Continent până atunci”, explică explică iniţiatorii proiectului referindu-se la primul album publicat vreodată sub un concept, ce ulterior avea să fie cunoscut drept „Eterna şi fascinanta Românie”.Editat la Leipzig, a fost dedicat Majestăţii Sale Regelui Carol al II-lea al României.
În surtmetrajul documentar dedicat Mănăstirii Horezu veţi descoperi nu doar un colţ de rai unde „timpul a stat, practic” în loc, dar şi pagini de istorie mai mult sau mai puţin ştiute.
Scurtmetraj documentar despre Mănăstirea Horezu realizat în cadrul proiectului „O călătorie de 100 de ani”, al Fundaţiei Domeniul Otetelişanu
Documentarul „#Horezu” este însoţit şi de o scurtă poveste: „Mânăstirea Hurezi, în apropiere de Râmnicu Vâlcea. Clădită între 1689 - 1705 de Voievodul Constantin Brâncoveanu, spre a-i sluji drept necropolă, rost pe care mânăstirea nu l-a putut îndeplini, Brâncoveanu fiind decapitat, în 1714, la Stambul. Frescele mânăstirii sunt printre cele mai frumoase din ţară. Tablourile arată bogatele ornamente din piatră ale scării şi ale cerdacului chiliilor. În spate, se află o frescă a ctitorilor bisericii, întâiul din stânga fiind însuşi Brâncoveanu. În primul plan, un mormânt domnesc”.
Pentru cei care nu ştiu, Mănăstirea Horezu se află la aproximativ 50 de kilometri vest de Râmnicu Vâlcea. De pe drumul naţional care duce spre Târgu Jiu - DN 67, se virează la dreapta, spre satul Romanii de Sus, înainte de a coborî spre Horezu.
Întregul ansamblu mănăstiresc de la Horezu se întinde pe mai bine de trei hectare. Pe lângă biserica mare ce poartă hramul „Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”, mai cuprinde şi biserica Bolniţei, ctitorită de soţia lui Constantin Brâncoveanu - Doamna Maria, Schitul Sfinţilor Apostoli, ctitorie a stareţului Ioan Arhimandritul şi Schitul Sfântul Ştefan, după numele fiului cel mare al domnitorului.
În clopotniţa mănăstirii, pe unul dintre cele patru clopote, de până la o tonă, apare numele domnitorului - ctitor.
Numele mănăstirii, ca al întregii aşezări, vine de la o specie de pasăre de noapte, cu penaj colorat, care trăieşte în zonă - huhurez. Potrivit legendei, mănăstirea a fost construită, de teama turcilor, numai pe timp de noapte, când se auzea cântul huhurezilor.
Un specialist în arta bizantină, Charles Diehl a catalogat Mănăstirea Horezu: „Le plus beau de toute Roumanie”.