Povestea celei mai vechi vetre monahale din Ţara Românească. A fost restaurată de Constantin Brâncoveanu

Considerată cea mai veche vatră monahală din Ţară Românească, Mănăstirea Cotmeana din Argeş este datată din 1292. Însuşi termenul "cotmeana" provine din câte se pare de la hoardele cumane care au trecut prin aceste locuri.

Construită în prima să formă de către domnitorul Radu I, Mănăstirea Cotmeana, aflată la 32 km de Piteşti, a devenit una dintre ctitoriile de seamă ale voievodului Mircea cel Bătrân.

Odată cu ridicarea Mănăstirii Cozia, Cotmeana a apus din strălucire, devenind, timp de secole, metoc al celebrei mănăstiri de pe Valea Oltului. După cum precizează profesorul de istorie Constantin Vasilescu, ”Prima atestare documentară în care apare Cotmeana datează din 20 mai 1388, din timpul lui Mircea cel Bătrân, care printr-un hrisov anunţă existenţa acestui sfânt lăcăş odată cu ridicarea Mănăstirii Cozia. Se presupune însă că Mănăstirea Cotmeana este mult mai veche, mulţi cercetători susţînând că este chiar o ctitorie a lui Vladislav Vlaicu. Mănăstirea Cotmeana este un monument reprezentativ pentru asimilarea şi dezvoltarea arhitecturii munteneşti din secolul al XIV-lea: faţadele bisericii sunt din cărămidă aparenţă, decoraţiunile sunt realizate în stil bizantino-balcanic, specific secolelor XIII-XIV, iar clopotele sunt lucrate pe la începutul secolului al XIV-lea”.

Săpăturile arheologice din jurul mănăstirii au scos la iveală o serie de morminte ale călugărilor. Călugării secolului al XIV-lea erau înmormântaţi cu o cărămidă drept căpătai, iar o cruce de lemn le veghează şi acum somnul întru Hristos. Săpăturile arheologice au scos la iveală şi un tezaur de zeci de monede de aur şi discuri ornamentale din teracotă, care sunt expuse la Muzeul Judeţean Argeş.

Mănăstirea Cotmeana a fost scenă luptelor sângeroase pentru domnie din timpul lui Mihnea cel Rău, declanşate din cauza politicii autoritare a acestuia. Conflictul dintre domn şi boierii Craioveşti a culminat cu bătălia din februarie 1510, de la Mănăstirea Cotmeana, unde fiul sau, Mircea, a fost înfrânt, iar Mihnea cel Rău a scăpat cu greu cu viaţă, refugiindu-se în Transilvania.

Mănăstirea şi complexul de la Cotmeana au fost restaurate în 1711 de către domnitorul Constantin Brâncoveanu.

În patrimoniul Mănăstirii Cotmeana se află cel mai vechi clopot din Ţară Românească, dăruit de jupânul Dragomir, în anul 1385, care are o istorie extrem de tumultuoasă. În vremea Primului Război Mondial, între anii 1916-1918, aliaţii germano-maghiari au strâns şi au topit mai toate clopotele din Ţară Românească. Istoricul Drăghicescu, care rămăsese la Bucureşti în timpul ocupaţiei germane, după disperate insistente, a obţinut "favoarea" de a fi salvat doar unul, cel de la Cotmeana.

”Între anii 1995-2005, lângă biserica veche Cotmeana şi pe fostele ruine ale complexului feudal Cotmeana, a fost rectitorit un splendid ansamblu mănăstiresc”, mai precizează Constantin Vasilescu