Turul mănăstirilor din nordul Moldovei, concediu de weekend pentru români. Cum arată cele mai căutate aşezăminte religioase din zonă VIDEO
0Mănăstirile din nordul Moldovei şi Bucovinei constituie unul dintre punctele de atracţie în fiecare an, atât pentru turiştii români, cât şi pentru cei străini.
Turul mănăstirilor din nordul Moldovei şi Bucovinei a fost un concediu de weekend obişnuit pentru români dintotdeauna, obiceiul rămânând şi în ultimii ani. Printre cele mai căutate aşezăminte religioase din zonă se numără Mănăstirea Voroneţ, Mănăstirea Putna, Mănăstirea Moldoviţa, Suceviţa şi altele.
Românii aleg de cele mai multe ori să meargă pe cont propriu în astfel de concedii cu temă religioasă, vizitele la mănăstiri putând fi combinate cu vizite la Lacul Roşu, zona Bicaz sau alte atracţii din apropierea mănăstirilor.
Mănăstirea Voroneţ
Mănăstirea Voroneţ este cea mai cunoscută la nivel naţional, dar chiar şi la nivel mondial, mai ales datorită culorii, albastrul de Voroneţ fiind o culoare specială, unică în lume, a cărei reţetă nu a mai putut fi reprodusă nicăieri. Specialiştii spun că această culoare ar avea la bază un mineral semipreţios, numit azurit.
Lăcaşul de cult a fost ridicat în anul 1488 şi este considerată cea mai importantă ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare, construcţia efectivă fiind gata în doar 15 săptămâni, ceea ce era un record pentru acele vremuri.
Mănăstirea Moldoviţa
Mănăstirea Moldoviţa, ctitorită de domnitorul Petru Rareş, a fost realizată în anul 1532, picturile fiind realizate de meşterul Toma, cinci ani mai târziu. Petru Rareş a continuat construcţiile din jurul acesteia, transformând-o într-o adevărată fortificaţie, având ziduri în jurul mănăstirii şi chilii pentru călugării din zonă.
Mănăstirea se află la 70 de km de municipiul Suceava şi la circa 15 km de localitatea Vama, din judeţul Suceava.
Mănăstirea Putna
Aflată la 33 km de Rădăuţi, Mănăstirea Putna este considerată una dintre cele mai importante din România, fiind numită şi de către Mihai Eminescu „Ierusalimul Neamului Românesc”. Ctitorie a aceluiaşi Ştefan cel Mare, construcţia mănăstirii a început în anul 1466 şi s-a încheiat în 1469, iar domnitorul Moldovei a fost înmormântat aici.
Cele mai recente cercetări, efectuate în anii 1980 - 1982, spun că pe actualul teritoriu al mănăstirii a existat o aşezare monahală anteştefaniană, deoarece spre latura sudică a incintei, lingă temeliile casei domneşti construite de Ştefan cel Mare, au fost descoperite morminte.
Mănăstirea Putna se află pe Lista Monumentelor Istorice din România.
Vă recomandăm să citiţi şi: