Hanul-simbol al Iaşiului, abandonat la intrarea în oraş. Ce îi împiedică pe noii proprietari să refacă clădirea

Deşi au achiziţionat de mai bine de un an Hanul Trei Sarmale, noii proprietari încă nu au demarat proiect de consolidare.

Unul dintre cele mai puternice simboluri ale Iaşiului, Hanul „Trei Sarmale“, clădire monument istoric din zona Bucium, la intrarea în Iaşi, este în paragină de câteva decenii. După lungi procese, în primăvara anului trecut, omul de afaceri Marian Panaite a cumpărat hanul. Deşi la început anunţa că va reface clădirea şi îi va da strălucirea de altă dată, noul proprietar susţine că încă se luptă cu birocraţia.

„Nu am început lucrările pentru că ne-au cerut PUZ şi toată documentaţia aferentă, iar asta durează. Nu ştiu când vom putea efectiv începe“, a declarat pentru Adevărul omul de afaceri care deţine firma Fio Grup Company SRL. Marian Panaite, care este şi proprietarul firmei de construcţii Paticom, a achiziţionat clădirea de patrimoniu achitând 2,9 milioane de lei, dar nu a precizat la cât sunt estimate lucrările pentru refacerea clădirii de patrimoniu. Hanul „Trei Sarmale“ are o suprafaţă de 770 de metri pătraţi şi un teren aferent de 2.000 de metri pătraţi. Are o terasă acoperită de 71 de metri pătraţi, dar şi o anexă de peste 270 de metri pătraţi.

Istoria hanului este străveche, prima menţiune documentară fiind un act de judecată din perioada anilor 1675 -1680, prin care doi negustori armeni dezbat arendăşia Hanului „Trei Sarmale“. Potrivit istoricilor, denumirea localului, construit în secolul al XVII-lea, vine de la faptul că cei care poposeau la han erau serviţi cu câte trei sarmale.

De-a lungul timpului, clădirea a trecut prin posesia mai multor proprietari, iar de la începutul secolului al XVIII-lea s-a aflat în proprietatea Mănăstirii Socola. După secularizarea averilor mănăstireşti, în 1863 a ajuns în proprietatea Primăriei Municipiului Iaşi, care l-a deţinut trei decenii. Ulterior, a fost vândut către proprietari privaţi, fraţii Dumitru şi Teodor Luca fiind cei care l-au modernizat. În 1948, hanul a fost naţionalizat, iar Dumitru Luca, ultimul proprietar a fost condamnat la închisoare.

În 1969, clădirea a ajuns în proprietatea Oficiului Naţional de Turism (ONT), care l-a reabilitat, deoarece clădirea era în ruină. Localul a fost redeschis în 1971, după ample modernizări. După 1989, clădirea a trecut în proprietatea SC Turism Moldova SA, societatea deţinută de omul de afaceri Dănuţ Prisecariu.

Moştenitorii lui Dumitru Luca au cerut în instanţă proprietatea, iar în 2009 o decizie judecătorească a stabilit ca imobilul să revină copiilor ultimul proprietar înainte de naţionalizare. Omul de afaceri Dănuţ Prisecariu a contestat dreptul de proprietate al moştenitorilor, iar instanţa adecis scoaterea la vânzare prin licitaţie publică. După o licitaţie eşuată, spaţiul a fost cumpărat de omul de afaceri Marian Panaite.